"Cultura îngrijirii ca o cale a păcii": aceasta este tema Mesajului papei Francisc cu ocazia celei de-a 54-a Zi mondială a păcii, marcată în data de 1 ianuarie 2021, în solemnitatea Sfânta Maria, Născătoare de Dumnezeu. Mesajul a fost publicat joi, 17 decembrie a.c., în ziua în care pontiful împlineşte 84 de ani. Mesajul evidenţiază importanţa îngrijirii reciproce şi a creaţiei, pentru edificarea unei societăţi bazată pe relaţii de fraternitate. Referindu-se la anul 2020, marcat de profunda criză sanitară cauzată de noul coronavirus, pontiful a evidenţiat consecinţa agravării altor crize – climatică, alimentară, economică şi a migraţiei – care au cauzat suferinţe şi dificultăţi severe. "Mă gândesc în primul rând la cei care au pierdut un membru al familiei sau pe cineva drag, dar şi la cei care şi-au pierdut locurile de muncă" – scrie pontiful în Mesaj.
Chiar la începutul Mesajului pentru Ziua mondială a păcii, gândul Sfântului Părinte se îndreaptă spre medici, asistente şi asistenţi medicali, farmacişti, cercetători, voluntari, capelani şi alţi membri ai personalului din spitale şi centre de îngrijire care au făcut şi continuă să facă tot posibilul – cu mari eforturi şi sacrificii, chiar până la a-şi da viaţa – pentru a fi aproape de bolnavi, a le alina suferinţele şi a le salva viaţa.
"Omagiind aceste persoane, reînnoiesc apelul către factorii de decizie politică şi din sectorul privat pentru a lua măsurile adecvate în vederea asigurării accesului la vaccinuri împotriva Covid-19 şi la tehnologiile esenţiale necesare pentru a-i ajuta pe bolnavi şi pe cei mai săraci şi mai vulnerabili" – scrie pontiful în Mesaj.
Reflecţia papei Francisc are în centru cultura îngrijirii, ca "angajament comun, solidar şi participativ de a proteja şi promova demnitatea şi binele tuturor" şi "dorinţa de a se interesa, de a acorda atenţie, de compasiune, de reconciliere şi vindecare, de respect reciproc şi de acceptarea reciprocă", ce constituie un mod privilegiat de a construi pacea, de "a eradica cultura indiferenţei, a respingerii şi a confruntării, care este, adesea, predominantă în zilele noastre".
În cele opt pagini ale textului, intitulat "Cultura îngrijirii ca o cale a păcii" care, potrivit tradiţiei, poartă data de 8 decembrie – solemnitatea Neprihănita Zămislire – papa se adresează şefilor de state şi guverne, responsabililor organizaţiilor internaţionale, liderilor spirituali şi credincioşilor de diferite religii, bărbaţilor şi femeilor de bunăvoinţă. Pontiful le aminteşte ceea ce a scris în ultima sa enciclică – "Fratelli tutti" – referitor la căile păcii necesare în multe părţi ale lumii, pentru vindecarea rănilor fiind nevoie de pacificatori dispuşi să iniţieze procese de vindecare şi de colaborare reînnoită, cu ingeniozitate şi curaj.
Din păcate, papa Francisc deplânge existenţa – alături de numeroase mărturii de caritate şi solidaritate – a diferitor forme de naţionalism, rasism, xenofobie şi chiar războaie şi conflicte care seamănă moartea şi distrugerea, luând tot mai mult avânt.
Pandemia şi celelalte evenimente care au marcat calea umanităţii în 2020 – subliniază papa – ne învaţă importanţa îngrijirii reciproce şi a creaţiei, pentru a edifica o societate bazată pe relaţii de fraternitate.
Amintind că, după exemplul lui Isus, primii creştini au practicat împărţirea cu ceilalţi, astfel încât niciunul dintre ei să nu sufere din cauza lipsurilor, pontiful a observat că, atunci când generozitatea creştinilor a pierdut oarecum din intensitate, unii Părinţi ai Bisericii au insistat asupra faptului că proprietatea este destinată de Dumnezeu pentru binele comun. Sfântul Ambrozie – aminteşte pontiful – a susţinut că natura a dat toate lucrurile pentru oameni pentru folosinţa lor comună, dar lăcomia a transformat acest drept comun tuturor într-un drept al câtorva. Odată liberă de persecuţie, Biserica a pus în aplicare "charitas christiana", înfiinţând instituţii pentru omenirea suferindă: spitale, adăposturi pentru săraci, orfelinate... .
Numeroasele exemple de caritate activă date de mulţi mărturisitori luminoşi ai credinţei s-au revărsat în principiile doctrinei sociale a Bisericii, care oferă tuturor oamenilor de bunăvoinţă "gramatica" îngrijirii, bazată pe principiul demnităţii fiecărei persoane umane, al solidarităţii cu cei săraci şi lipsiţi de apărare, al grijii faţă de binele comun şi faţă de creaţie – explică papa Francisc în Mesaj.
Prin urmare, pontiful îi îndeamnă pe responsabilii de organizaţii internaţionale şi guverne, pe responsabilii din domeniul economic şi ştiinţific, al comunicării sociale şi al instituţiilor de învăţământ să reacţioneze cu privire la agravarea inegalităţilor în sânul naţiunilor şi între naţiuni, urmând "busola" principiilor doctrinei sociale a Bisericii, pentru a da procesului globalizării un curs comun "cu adevărat uman", aşa cum este indicat în enciclica "Fratelli tutti". Acest lucru ar permite "să acţionăm împreună şi în mod solidar pentru binele comun, aducând alinare celor care suferă din cauza sărăciei, a bolilor, sclaviei, discriminărilor şi conflictelor".
Busola principiilor doctrinei sociale a Bisericii ar fi utilă şi pentru relaţiile dintre naţiuni, "care ar trebui să fie inspirate de frăţietate, respect reciproc, solidaritate şi respectarea dreptului internaţional, de protejarea şi promovarea drepturilor fundamentale ale omului şi de respectarea dreptului umanitar, "mai ales în această fază în care conflictele şi războaiele se succed fără întrerupere".
Papa Francisc atrage atenţia asupra faptului că "multe regiuni şi comunităţi nu reuşesc să-şi mai amintească de un moment în care au trăit în pace şi securitate", numeroase naţiuni suferind din cauza violenţelor, a foametei, a exilului şi a lipsei şcolarizării.
Papa Francisc evidenţiază marea risipă a resurselor financiare în vederea înarmării, în special pentru procurarea armelor nucleare, resurse care ar putea fi folosite în schimb pentru promovarea păcii şi dezvoltarea umană integrală, pentru lupta împotriva sărăciei şi garantarea tratamentelor sanitare.
Sfântul Părinte relansează propunerea făcută cu ocazia Zilei Mondiale a Alimentaţiei, din 2020, referitoare la înfiinţarea unui fond mondial pentru eliminarea definitivă a foamei în lume şi dezvoltarea celor mai sărace ţări cu banii folosiţi în prezent pentru înarmare.
În special liderii religioşi, explică pontiful, pot juca "un rol de neînlocuit în a transmite credincioşilor şi societăţii valori precum solidaritatea, respectul faţă de diferenţe, acceptarea celor mai fragili şi grija faţă de ei. De asemenea, rolul persoanelor care lucrează în domeniul educaţiei şi al cercetării este de a favoriza o educaţie mai deschisă şi mai incluzivă, în măsură să asculte pacientul, să susţină dialogul constructiv şi înţelegerea reciprocă.
La finalul Mesajului, papa Francisc ne adresează îndemnul de a ne îndrepta privirea către Sfânta Fecioară Maria "Steaua mării şi Mama speranţei" şi de a avansa, împreună, spre un nou orizont de iubire, pace, fraternitate, solidaritate, sprijin şi acceptare reciprocă, având grijă unii de ceilalţi.
