Președinții Conferințelor Episcopale ale tuturor statelor membre UE au adresat miercuri, 18 noiembrie 2020, un mesaj de speranță și un apel la solidaritate către instituțiile UE și statele membre în acest moment istoric dureros și incert marcat de pandemia Covid-19. Conferințele Episcopale ale UE afirmă: „Ne străduim să construim o fraternitate universală care să nu lase pe nimeni exclus”.
În lumina scrisorii recent publicate a Papei Francisc despre Europa, mesajul „Regăsind speranța și solidaritatea” scris de președinții Conferințelor Episcopale din Uniunea Europeană abordează în principal lupta împotriva Covid-19 și eforturile comune pe care toți suntem chemați să le facem pentru a asigura o recuperare corectă, justă și centrată pe persoană.
Prin acest mesaj, Biserica Catolică din Uniunea Europeană își reafirmă angajamentul deplin față de construcția Europei. Împreună cu valorile sale fundamentale: „solidaritatea, libertatea, inviolabilitatea demnității umane, democrația, statul de drept, egalitatea și apărarea și promovarea drepturilor omului – declară episcopii – [proiectul european] a adus pace și prosperitate continentului nostru”.
„Împreună cu alte Biserici și comunități ecleziale surori, cu membrii din alte tradiții religioase și persoane de bunăvoință – continuă mesajul – Biserica Catolică din Europa se străduiește să construiască o fraternitate universală care să nu lase pe nimeni exclus”.
În acest moment dificil și dureros, Biserica Catolică ne invită pe noi toți, inclusiv instituțiile UE și guvernele naționale, să acționeze în solidaritate și speranță, unitate și dialog, încredere și responsabilitate. „Credința – spun președinții – ne cheamă să ieșim din noi înșine și să vedem în celălalt, mai ales în cel care suferă și stă la marginea străzilor noastre, un frate și o soră și să fim dispuși chiar să ne dăm viața pentru ei”.
Declarația a fost elaborată la inițiativa Comisiei Conferințelor Episcopale din Uniunea Europeană (COMECE), pornind de la ședința convocată la 30 septembrie 2020, adunând pentru prima dată pe toți președinții episcopatelor UE.
Biserica Catolică din Uniunea Europeană, reprezentată de președinții Conferințelor Episcopale din statele membre, dorește să adreseze un mesaj de speranță și un apel la solidaritate instituțiilor europene și țărilor membre în această criză care ne-a copleșit. Un mesaj în care reafirmăm angajarea noastră pentru construirea Europei, care a adus pace și prosperitate continentului nostru și valorilor sale fundamentale de solidaritate, libertate, inviolabilitate a demnității umane, democrație, stat de drept, egalitate și apărare și promovare a drepturilor umane. Părinții fondatori ai Uniunii Europene erau convinși că Europa avea să fie forjată de crizele sale. În credința noastră creștină în Domnul înviat, avem speranța că Dumnezeu poate să îndrepte spre bine tot ceea ce se întâmplă, chiar și ceea ce nu înțelegem și ceea ce poate să pară rău, și această credință este fundamentul ultim al speranței noastre și al fraternității universale. Ca Biserică Catolică din Uniunea Europeană, împreună cu celelalte Biserici și comunități ecleziale surori, anunțăm și dăm mărturie despre această credință și împreună cu membrii din alte tradiții religioase și persoane de bunăvoință ne străduim să construim o fraternitate universală care să nu lase pe nimeni exclus. Credința ne cheamă să ieșim din noi înșine și să vedem în celălalt, în special în cel care suferă și stă la marginile străzilor noastre, un frate și o soră și să fim dispuși chiar să ne dăm viața pentru ei.
Pandemia care ne-a chinuit în aceste ultime luni a zdruncinat multe din siguranțele noastre și a revelat vulnerabilitatea noastră și interdependența noastră. Bătrânii și săracii din toată lumea au suferit cel mai rău. La această criză care ne-a surprins și ne-a prins nepregătiți, țările europene au reacționat la început cu frică, închizând granițele interne și frontierele externe, unele chiar refuzând să împărtășească între țări furnizările medicale de care era mai mare nevoie. Mulți dintre noi eram preocupați că însăși Uniunea Europeană, ca proiect economic, politic, social și cultural, era în pericol. Atunci ne-am dat seama, așa cum a spus Papa Francisc, că suntem în aceeași barcă și că ne putem salva numai rămânând împreună. Cu determinare reînnoită, Uniunea Europeană a început să răspundă în mod unitar la această situație dramatică și a demonstrat capacitatea sa de a redescoperi spiritul părinților fondatori. Ne dorim ca instrumentul pentru recuperare din COVID-19 și bilanțul întărit al Uniunii Europene pentru 2021-2027, concordate în întâlnirea Consiliului European din iulie, și negociate actualmente între Parlamentul European și Consiliu, să poată reflecta acest spirit.
Viitorul Uniunii Europene nu depinde numai de economie și de finanțe, ci și de un spirit comun și de o nouă mentalitate. Această criză este o oportunitate spirituală de convertire. Nu trebuie pur și simplu să dedicăm toate eforturile noastre întoarcerii la „vechea normalitate”, ci să profităm de această criză pentru a realiza o schimbare radicală în mai bine. Acest moment ne constrânge să regândim și să restructurăm actualul model de globalizare, pentru a garanta respectarea mediului, deschiderea la viață, atenția dată familiei, egalitatea socială, demnitatea muncitorilor și drepturile generațiilor viitoare. Papa Francisc, cu enciclica Laudato si’, a furnizat o orientare pentru a da formă unei noi civilizații. În noua sa enciclică, Fratelli tutti, semnată în urmă cu puține săptămâni pe mormântul Sfântului Francisc de Assisi, el cheamă întreaga omenire la fraternitatea universală și la prietenia socială, neuitând pe cel care este marginalizat, rănit și suferind. Principiile doctrinei sociale a Bisericii – precum demnitatea umană, solidaritatea, precum și opțiunea preferențială față de cei săraci și sustenabilitatea – pot să fie un ghid pentru a construi un model diferit de economie și societate după pandemie.
Solidaritatea este un principiu fundamental al doctrinei sociale a Bisericii și este în centrul procesului de integrare europeană. Mult dincolo de transferările interne de resurse pentru politicile de coeziune, solidaritatea trebuie înțeleasă sub forma de „a face împreună” și ca „a fi deschiși la integrarea tuturor”, în special a celor care sunt marginalizați. În acest context, trebuie semnalat că vaccinul pentru COVID-19, odată disponibil, trebuie să fie accesibil pentru toți, mai ales pentru cei mai săraci. Robert Schuman a explicat că națiunile, departe de a fi autosuficiente, ar trebui să se susțină reciproc, și că solidaritatea este convingerea că adevăratul interes al fiecăruia este de a recunoaște și a accepta în practică interdependența tuturor. Pentru el, o Europă unită prefigurează solidaritatea universală a întregii lumi, fără deosebire sau excludere. Pentru acest motiv, Declarația Schuman a subliniat responsabilitatea deosebită a Europei pentru dezvoltarea Africii. În linie cu aceste intenții, cerem mai multe ajutoare umanitare și de cooperare la dezvoltare și reorientarea cheltuielilor militare spre serviciile sanitare și sociale.
Solidaritatea europeană ar trebui să se extindă de urgență la refugiații care trăiesc în condiții inumane în lagărele de primire și care sunt amenințați serios de virus. Solidaritatea față de refugiați nu înseamnă numai finanțări, ci și deschiderea granițelor Uniunii Europene în manieră proporțională, din partea fiecărui stat membru. Pactul European privind imigrația și azilul, prezentat de Comisia Europeană, poate să fie considerat ca un pas de evaluat cu atenție, pentru a stabili o politică europeană comună și dreaptă în materie de migrație și azil. Biserica s-a pronunțat deja cu privire la primire, distingând între diferite tipuri de migrație (fie ea regulamentară sau neregulamentară), între cei care fug de războaie și persecuții și cei care emigrează din motive economice sau ambientale, și despre necesitatea de a ține cont de problemele legate de siguranță. Însă considerăm că există unele principii, valori și obligații legale internaționale care trebuie respectate mereu, independent de condițiile persoanelor implicate. Aceste principii de acțiune și valori sunt la baza identității Europei și au originea lor în rădăcinile sale creștine. În afară de aceasta, recomandăm ca să fie facilitate parcursuri sigure și legale pentru migranți și coridoare umanitare pentru refugiați, care să le permită să ajungă în Europa în siguranță și să fie primiți, protejați, susținuți și integrați. În acest sens, este oportun să se colaboreze cu instituții ale Bisericii și asociații private care acționează deja în acest domeniu. Europa nu poate și nu trebuie să întoarcă spatele celor care provin din zone de război sau din locuri în care îndură discriminare sau nu pot trăi o viață demnă.
Un element crucial pentru Biserică, în multe state membre, în timpul pandemiei, este cel al respectului față de libertatea de religie a credincioșilor, îndeosebi libertatea de a se reuni pentru a exercita propria libertate de cult, respectând pe deplin exigențele sanitare. Acest lucru este și mai evident dacă se ia în considerare că operele caritative se nasc și sunt înrădăcinate și într-o credință trăită. Declarăm bunăvoința noastră de a menține dialogul dintre autoritățile statale și cele ecleziastice, pentru a găsi cel mai bun mod de a concilia respectarea măsurilor necesare și libertatea de religie și de cult.
S-a spus frecvent că lumea va fi diferită după această criză. Totuși, depinde de noi dacă lumea va fi mai bună sau mai rea, dacă vom ieși din această criză întăriți în solidaritate sau nu. În timpul acestor luni de pandemie, am fost martori ai atâtor semne care ne îndeamnă la speranță, de la munca personalului sanitar, la cea a acelora care se ocupă de îngrijirea bătrânilor, la gesturile de compasiune și creativitate realizate de parohii și de comunitățile ecleziale. Mulți, în aceste luni dificile, au trebuit să facă sacrificii considerabile, renunțând la a-i întâlni pe cei dragi ai lor și la a le fi alături în momentele de singurătate și suferință și uneori și de moarte. În mesajul său Urbi et Orbi din Duminica Paștelui, Papa Francisc s-a adresat îndeosebi Europei, amintind că „după Al Doilea Război Mondial continentul a reușit să învie și să depășească rivalitățile din trecut grație unui proiect concret de solidaritate”. Pentru papa, este urgent mai mult ca oricând ca „aceste rivalități să nu ia amploare din nou, ci toți să se recunoască parte dintr-o unică familie și să se susțină reciproc. Astăzi, Uniunea Europeană are în fața sa o provocare epocală, de care va depinde nu numai viitorul său, ci și cel al lumii întregi”.
Îi asigurăm pe toți cei care conduc și muncesc în instituțiile europene și statele membre, că Biserica este alături de voi în angajarea noastră comună pentru a construi un viitor mai bun pentru continentul nostru și pentru lume. Toate inițiativele care promovează valorile autentice ale Europei vor fi susținute de noi. Ne dorim ca să putem ieși din această criză mai puternici, mai înțelepți, mai uniți, mai solidari, mai atenți față de casa noastră comună, pentru a fi un continent care stimulează lumea spre o mai mare fraternitate, dreptate, pace și egalitate. Oferim rugăciunile noastre pentru voi toți și vă dăm din inimă binecuvântarea noastră. Fie ca Domnul să ne însoțească în pelerinajul nostru spre o lume mai bună!
Eminența Sa Cardinal Gualtiero Bassetti, Arhiepiscop de Perugia-Citta della Pieve, Italia
ES Mons. Georg Batzing, Episcop de Limburg, Germania
Eminența Sa Cardinal Jozef De Kesel, Arhiepiscop de Malines-Bruxelles, Belgia
ES Mons. Eric Marie de Moulins d’Amieu de Beaufort, Arhiepiscop de Reims, Franța
ES Mons. Stanisław Gšdecki, Arhiepiscop de Poznań, Polonia
ES Mons. Jan Graubner, Arhiepiscop de Olomouc, Republica Cehă
ES Mons. Gintaras Linas Grušas, Arhiepiscop de Vilnius, Lituania
Eminența Sa cardinal Jean-Claude Hollerich, SJ, Arhiepiscop de Luxemburg, președinte COMECE
ES Mons. Philippe Jourdan, Administrator Apostolic, Estonia
ES Mons. Czeslaw Kozon, Episcop de Copenhaga, Danemarca, Conferința Episcopală Nordică
ES Mons. dr. Franz Lackner, OFM, Arhiepiscop de Salzburg, Austria
ES Mons. Eamon Martin, Arhiepiscop de Armagh, Irlanda
Eminența Sa cardinal Juan Jose Omella Omella, Arhiepiscop de Barcelona, Spania
ES Mons. Jose Ornelas Carvalho, SCI, Episcop de Setubal, Portugalia
ES Mons. Aurel Percă, Arhiepiscop de București, România
ES Mons. Christo Proykov, Episcop Eparhial al Eparhiei „Sfântul Ioan al XXIII-lea” din Sofia, Bulgaria
ES Mons. Želimir Puljić, Arhiepiscop de Zadar (Zara), Croația
ES Mons. Sevastianos Rossolatos, Arhiepiscop de Atena, Grecia
ES Mons. Charles Jude Scicluna, Arhiepiscop de Malta
ES Mons. Youssef Antoine Soueif, Arhiepiscop de Tripoli din Liban (Maronit), Cipru
ES Mons. Viktors Stulpins, Episcop de Liepāja, Letonia
ES Mons. Johannes H. J. van den Hende, Episcop de Rotterdam, Olanda
ES Mons. Andras Veres, Episcop de Győr (Raab), Ungaria
ES Mons. Stanislav Zore, OFM., Arhiepiscop de Ljubljana, Slovenia
ES Mons. Stanislav Zvolensky, Arhiepiscop de Bratislava, Slovacia
* * *
Comisia Conferințelor Episcopilor din Uniunea Europeană (COMECE) are următoarele date de contact: Square de Meeûs 19 – BE-1050 Brussels; tel. +3222350510; e-mail: comece@comece.eu; website: www.comece.eu; Twitter, Facebook și Instagram: @ComeceEU
