"Părinții permisivi din Suedia au dat naștere unei generații de monștri?", se întreabă Judith Woods într-un articol cu același titlu publicat în The Telegraph, care pune în discuție efectele modelului scandinav de a-ți crește copilul. Stilul permisiv de a fi părinte creează o generație de tineri adulți fără empatie socială, care, după o copilărie de răsfăț, sfârșesc prin a fi dezamăgiți în viață, susține psihiatrul suedez David Eberhard, tatăl a 6 copii. Potrivit acestuia, "a-i spune NU unui copil nu este același lucru cu a bate un copil".
Judith Woods își începe articolul din The Telegraph povestind reacția fiicei sale de 5 ani atunci când este contrazisă sau nu i se face pe plac. O simplă rugăminte de a inchide televizorul și de a se îmbrăca stârnește o adevărată furtună: "Pot să văd cum pe sprânceana amenințătoare se adună norii negri de furtună, cum i se îngustează ochii, buzele-i strânse într-o nemulțumire shakespereană, pe măsură ce caută cea mai dureroasă, înțepătoare ingratitudine care-i poate trece prin cap: Nu mai ești prietena mea!"
În condițiile în care tot mai mulți copii devin de nestăpânit atunci când sunt lăsați să facă tot ceea ce vor, moda veche de creștere a copiilor ar putea reveni în actualitate chiar și în Scandinavia, scrie Judith Woods, care precizează că exact țările care altădată se mândreau cu stilul inovator de creștere a copilului acum se gândesc dacă este înțelept să-ți lași copilul să facă ce vrea, ori de câte ori vrea.
Stilul permisiv de a fi părinte creează o generație de tineri adulți fără empatie socială, care, după o copilărie de răsfăț, sfârșesc prin a fi dezamăgiți în viață, susține psihiatrul suedez David Eberhard, tatăl a 6 copii. Potrivit acestuia, "a-i spune NU unui copil nu este același lucru cu a bate un copil. Părinții ar trebui să se comporte ca părinți, și nu ca cei mai buni prieteni. Ar trebui să își pregătească copiii pentru viața adultă învățându-i cum să se comporte, nu tratându-i ca pe prinți și prințese. În Suedia, ei cred că orice formă de intervenție împotriva copilului este o formă de molestare".
"Așa-zișii experți cred că părinții trebuie să negocieze mai degrabă decât să pedepsească. Au înțeles greșit conceptul de a fi părinte. Copiii nu sunt atât de fragili precum cred ei", susține David Eberhard, autor al cărții "How Children Took Power", citat de Telegraph.
Psihiatrul susține că acest stil de a-ți lăsa copilul să fie șeful a eșuat; ca dovezi, el arată către prăbușirea disciplinei în școli și a calității actului educațional, dar și spre creșterea îngrijorătoare a tentativelor de sinucidere în rândul adolescenților.
Suedia a fost prima țară care a interzis pedepsele fizice, în 1979, pentru ca apoi opinia să fie că cei mici trebuie să fie tratați ca adulți. Valorile egalitare ale social-democrației s-au soldat însă cu un dezastru în familie, notează publicația.
Frank Furedi, sociolog, profesor emerit la University of Kent și autor al "Paranoid Parenting", este citat în articol spunând că "cea mai tulburătoare caracteristică a societății suedeze este abdicarea voluntară din autoritatea de adult". "A început cu stigmatizarea pedepsirii copiilor și a transformat-o într-o frică de a-i disciplina, ceea ce este lucrul pe care părinții ar trebui să îl facă", iar îngrijorarea nu este ce li se întâmplă când sunt copii, "ci ce se întâmplă cu ei pe măsură ce cresc", avertizează Frank Furedi.
În țările scandinave, copiii nu încep educația formală mai devreme de 6 sau 7 ani, lucru pe care specialiștii în educație l-au calificat adesea preferabil sistemului britanic, în care toți copiii trebuie înscriși în sistemul de educație până la 5 ani, notează Judith Woods.
Aceasta face referire și la o scrisoare trimisă în septembrie 2013 la The Daily Telegraph de un grup de specialiști britanici în educație - printre care și Lord Layard, director al Well-Being Programme la London School of Economics, și David Whitebread, senior lecturer în psihologia educației la Cambridge University - care au susținut că modelul scandinav ar trebui copiat.
Psihiatrul suedez David Eberhard avertizează însă că problemele sociale sunt în creștere în școlile din Suedia, unde elevii refuză în mod obișnuit să urmeze instrucțiunile profesorilor, iar problemele continuă în ceea ce el numește o viață adultă neîmplinită. Potrivit acestuia, "așteptările lor [așteptările copiilor - n.red.] sunt prea mari și viața e prea dură pentru ei. O vedem în tulburările de anxietate și de automutilare, care au crescut în mod dramatic".
"Tinerii din Suedia tind să fie foarte dezamăgiți în viața, mai ales în jurul vârstei de 20 de ani", susține Eberhard, care precizează că deși se înregistrează o scădere a sinuciderilor, "există o creștere uriașă a tentativelor de sinucidere, mai ales în rândul fetelor cu vârste cuprinse între 15 și 25 de ani".
Sursa:www.hotnews.ro
