Papa Francisc celebrează Sfânta Liturghie a solemnității ”Trupul și Sângele Domnului” în bazilica San Pietro duminică, 14 iunie 2020. Celebrarea euharistică începe la ora Romei 9.45. Participă câteva zeci de credincioși. La finalul Sfintei Liturghii are loc expunerea Preasfântului Sacrament și binecuvântarea euharistică. În Italia și în alte țări, Conferințele episcopale au transferat sărbătoarea ”Trupul și Sângele Domnului” din ziua de joi după Sfânta Treime în duminica imediat următoare pentru a facilita participarea credincioșilor.
Biserica catolică celebrează în ziua de joi după Sfânta Treime solemnitatea ”Trupul și Sângele Domnului”, numită popular ”Joia Verde”. În Italia și în alte țări, din motive pastorale, respectivele Conferințe episcopale au decis să transfere această sărbătoare în duminica imediat următoare, decizia fiind susținută de caracterul eminamente cristologic al acestei celebrări liturgice.
Este motivul pentru care duminica viitoare, 14 iunie a.c., papa Francisc va celebra Sfânta Liturghie a solemnității ”Trupul și Sângele Domnului” la Altarul Catedrei din bazilica San Pietro începând cu ora Romei 9.45. Respectând normele impuse de autoritățile sanitare din cauza pandemiei de Covid-19, participarea credincioșilor este restricționată, drept care va lua parte un grup de aproximativ 50 de persoane. Celebrarea euharistică se va încheia cu adorația Preasfântului Sacrament și cu binecuvântarea euharistică, la fel cum s-a făcut la Sfintele Liturghii transmise din capela Casei Sf. Marta în direct pe Internet (streaming) din 9 martie până în 17 mai 2020, perioadă în care, în Italia și multe alte țări nu au fost permise celebrările liturgice cu participarea credincioșilor din cauza pandemiei.
Anul trecut, papa Francisc a celebrat Sf. Liturghie a acestei sărbători pe esplanada bisericii ”Santa Maria Consolatrice” din cartierul roman Casal Bertone, iar în anul precedent, în piațeta din fața bisericii parohiale ”Sfânta Monica” din cartierul roman Ostia. În anii 2013-2017, pontiful a celebrat această Sf. Liturghie în fața bazilicii papale ”Sfântul Ioan în Lateran”, catedrala Romei, celebrarea fiind urmată de procesiunea euharistică până la bazilica papală ”Santa Maria Maggiore”.
Solemnitatea ”Trupul și Sângele Domnului” scoate în evidență recunoștința poporului lui Dumnezeu față de darul neasemuit al prezenței reale a lui Isus Cristos în Preasfântul Sacrament al Euharistiei. Atât în Orient, cât și în Occident, Euharistia a primit dintotdeauna atenția specială și unică a Bisericii, dar rădăcinile actualei solemnități ”Trupul și Sângele Domnului” datează din secolul al XIII-lea.
În 1215, în fața celor care susțineau prezența simbolică, dar nu reală, a lui Isus Cristos în sacramentul Euharistiei, Conciliul Ecumenic al IV-lea din Lateran a afirmat adevărul transubstanțierii, schimbarea substanțială a speciilor euharistice (pâinea și vinul) în Trupul și Sângele lui Cristos. Același adevăr de credință a fost reafirmat la Conciliul din Trento, în 1551: prin consacrarea liturgică a pâinii și a vinului are loc o schimbare a întregii substanțe a pâinii în substanța Trupului lui Cristos și a întregii substanțe a vinului în substanța Sângelui său. În acest fel, Biserica exprima în mod solemn adevărul cuvintelor lui Isus de la ultima cină: «În timp ce mâncau, Isus a luat pâinea, a binecuvântat-o, a frânt-o, a dat-o discipolilor şi le-a spus: „Luaţi, mâncaţi; acesta este trupul meu!”. Apoi, luând potirul şi mulţumind, le-a dat lor, spunând: „Beţi din acesta toţi, căci acesta este sângele meu”» (Matei 26, 26-28; cf. Mc 14,22-24; Lc 22,19-20; 1Cor 11,23-25).
De altfel, Compendiul Catehismului Bisericii Catolice (din 2005) receptează doctrina euharistică precedentă și afirmă că ”transsubstanţierea înseamnă schimbarea întregii substanţe a pâinii în substanţa Trupului lui Cristos şi a întregii substanţe a vinului în substanţa Sângelui. Această schimbare se realizează în rugăciunea euharistică, prin eficacitatea cuvântului lui Cristos şi a lucrării Spiritului Sfânt. Totuşi, caracteristicile sensibile ale pâinii şi vinului, adică «speciile euharistice», rămân nealterate” (nr. 283).
Prima țară din Occident care a celebrat solemn această sărbătoare a fost Belgia: în urma experiențelor mistice ale Sfintei Iuliana de Cornillon, a fost înființată, în 1247, o sărbătoare locală la Liege. Câțiva ani mai târziu, în 1263, un preot din Boemia, în pelerinaj spre Roma, a ajuns în orășelul italian Bolsena, unde a celebrat Sfânta Liturghie, dar era cuprins de îndoială cu privire la prezența reală a lui Cristos. Când a ajuns să facă gestul frângerii, din hostia consacrată au căzut câteva picături de sânge, ale căror urme se pot vedea și astăzi pe ”corporal”, pânza albă pe care se depun vasele sacre în timpul Liturghiei. După acest eveniment, papa Urban al IV-lea, în 1264, a luat decizia de a extinde la întreaga Biserică solemnitatea liturgică ”Trupul și Sângele Domnului”.
Compendiul Catehismului Bisericii Catolice, la întrebarea ”Ce este Euharistia?” oferă următorul răspuns: ”Este însăşi jertfa trupului şi sângelui Domnului Isus, pe care el a instituit-o pentru a perpetua peste secole, până la întoarcerea sa, jertfa crucii, încredinţând astfel Bisericii sale memorialul morţii şi învierii sale. Este semnul unităţii, legătura dragostei, ospăţul pascal, în care este primit Cristos, sufletul este umplut de har şi este dăruită arvuna vieţii veşnice” (nr. 271). În ce privește prezența lui Isus în Euharistie (nr. 282), Compendiul afirmă: ”Isus Cristos este prezent în Euharistie în mod unic şi incomparabil. De fapt, El este prezent în mod adevărat, real, substanţial: cu trupul său şi sângele său, cu sufletul său şi dumnezeirea sa. Deci, în Euharistie El este prezent în mod sacramental, adică sub speciile euharistice ale pâinii şi vinului, Cristos în întregime: Dumnezeu şi om”.
