”Locuința care ne așteaptă este paradisul. Aici suntem în trecere. Am fost făcuți pentru cer, pentru viața veșnică, ca să trăim pentru totdeauna”: a spus papa Francisc la rugăciunea ”Regina Coeli”, recitată duminică, 10 mai 2020, în biblioteca Palatului Apostolic împreună cu un grup restrâns de preoți. La saluturile finale, papa a amintit importanța ”Declarației Schuman”, de acum 70 de ani, și a îndemnat tinerii să planteze copaci în regiunea africană Sahel. De asemenea, papa a menționat că în multe țări se marchează în această duminică Sărbătorea mamei, încredințând Fecioarei Maria toate mamele din această viață și cele care au trecut în viața veșnică.
Vorbind despre Evanghelia duminicii, luată din capitolul 14 de la Sf. Ioan, papa s-a oprit pe larg la îndemnul pe care Isus îl adresează ucenicilor săi înainte de patima, moartea și învierea sa: ”Să nu se tulbure inima voastră!” (Ioan 14,1). Aceleași cuvinte, a remarcat papa, Isus le spune și în ”dramele vieții” prin care trecem și noi.
Isus arată două remedii la tulburarea inimii. Primul este ”Credeți în mine!” (v. 1). ”Ar părea un sfat un pic teoretic, abstract. În schimb, Isus vrea să ne spună un lucru precis. El știe că, în viață, angoasa cea mai grea, tulburarea inimii, se naște din senzația de a nu reuși, din faptul de a se simți singuri și fără puncte de reper în fața celor care se întâmplă. Această angoasă, în care se adaugă dificultate peste dificultate, nu o putem învinge singuri”.
Papa Francisc: «De aceea, Isus cere să avem credință în El, altfel spus, să nu ne sprijinim pe noi înșine, ci pe El. Pentru că eliberarea de tulburare trece prin gestul de încredințare. A ne încredința lui Isus, a face ”saltul”. Aceasta ne eliberează de tulburare. Isus a înviat și este viu tocmai pentru a fi mereu alături de noi. De aceea, îi putem spune: ”Isuse, cred că ai înviat și că îmi ești alături. Cred că mă asculți. Îți aduc ceea ce mă tulbură, necazurile mele: cred în Tine și mă încred în Tine”».
Al doilea remediu pe care Isus îl oferă împotriva tulburării inimii este exprimat cu aceste cuvinte: ”În casa Tatălui meu sunt multe locuințe. (...) Merg să vă pregătesc un loc” (v. 2). Cu alte cuvinte, a remarcat papa în alocuțiunea sa, Isus ”ne-a rezervat un loc în ceruri. A luat asupra sa umanitatea noastră ca să o ducă dincolo de moarte, într-un loc nou, în cer, pentru ca să fim și noi acolo unde este El. Aceasta este certitudinea care ne consolează: este un loc rezervat pentru fiecare. Nu trăim fără țel și fără destinație. Suntem așteptați, suntem prețioși. Dumnezeu este îndrăgostit de noi, fiii săi. Iar pentru noi a pregătit locul cel mai demn și mai frumos: paradisul”.
Papa Francisc: «Să nu uităm: locuința care ne așteaptă este paradisul. Aici suntem în trecere. Am fost făcuți pentru cer, pentru viața veșnică, ca să trăim pentru totdeauna. Pentru totdeauna: este ceva ce noi, acum, nu reușim nici să ne închipuim. Dar este și mai frumos să ne gândim că acest pentru totdeauna va fi totul în bucurie, în comuniunea deplină cu Dumnezeu și cu ceilalți, unde nu va mai fi lacrimă, invidie, dezbinare și tulburare».
Calea de urmat pentru a ajunge în paradis, a reluat papa Francisc, este arătată în evanghelia duminicii de Isus însuși, care spune: ”Eu sunt calea” (v. 6). ”Pentru a urca în cer, calea este Isus, ceea ce înseamnă a avea o legătură vie cu El, a-L imita în iubire, a urma pașii săi”. Fiecare creștin, în realitate, ar trebui să se întrebe: ”Eu ce cale urmez?”.
Papa Francisc: «Există căi care nu conduc în cer: căile puterii, căile mundanității, căile pentru autoafirmare, căile puterii egoiste. Și există calea lui Isus, calea iubirii smerite, a rugăciunii, blândeții, încrederii, a slujirii celorlalți. Nu este calea protagonismului meu, este calea lui Isus protagonist al vieții mele. Înseamnă a merge înainte zi de zi cerându-i: ”Isuse, ce crezi despre această alegere pe care am făcut-o? Ce ai face în această situație, cu aceste persoane?” Ne fa face bine să-i cerem lui Isus, care este calea, indicațiile pentru cer. Fecioara Maria, regina cerului, să ne ajute să-L urmăm pe Isus, care pentru noi a deschis paradisul».
***
După rugăciunea ”Regina Coeli”, papa a făcut mai multe apeluri, primul fiind în favoarea Europei, pornind de la cea de-a 70-a aniversare a Declarației Schuman din 9 mai 1950.
Papa Francisc: «Aceasta a inspirat procesul de integrare europeană, făcând posibilă reconcilierea între popoarele continentului după cel de-al Doilea Război Mondial și lunga perioadă de stabilitate și de pace de care beneficiem astăzi. Spiritul Declarației Schuman să nu înceteze a-i inspira pe cei care au răspunderi în Uniunea Europeană, chemați să înfrunte cu spirit de concordie și colaborare consecințele sociale și economice provocate de pandemie».
Al doilea apel al pontifului a avut în vedere Africa, unde, în 10 mai 1980, Sfântul Ioan Paul al II-lea, în timpul primei sale vizite pe ”continentul speranței”, dădea glas populațiilor din Sahel, greu încercate de secetă.
Papa Francisc: «Îi felicit astăzi pe tinerii care s-au implicat în inițiativa ”Laudato Si - Pomi”. Obiectivul este acela de a planta în regiunea Sahel cel puțin un milion de pomi, care vor face parte din ”Marele Zid verde al Africii”. Îmi exprim urarea ca foarte mulți să urmeze exemplul de solidaritate al acestor tineri».
Papa a exprimat, în fine, un mesaj de apropiere față de mame, dat fiind că în multe țări se celebrează în această duminică Sărbătoarea mamei.
Papa Francisc: «Vreau să amintesc cu recunoștință și afecțiune toate mamele, încredințându-le ocrotirii Mariei, Mama noastră cerească. Gândul meu se îndreaptă, totodată, spre mamele care au trecut în viața de dincolo și ne însoțesc din ceruri. Să facem un moment de tăcere și fiecare să o amintească pe mama sa».
Rugăciunea pascală s-a încheiat cu binecuvântarea apostolică, ce ajunge prin mass-media la toți cei care o primesc în spirit de credință.
