de Loreta Somma
Recenta scrisoare pentru luna mai, cu care papa Francisc îi invită pe toţi credincioşii să redescopere "frumuseţea" Rozariului de recitat acasă în acest moment dificil de "încercare", a răsunat în mod special la Pompei, al cărui sanctuar - întemeiat de Bartolo Longo - este dedicat tocmai rugăciunii mariane.
Tânărul avocat din Puglia a fost chemat de Sfânta Fecioară să răspândească Rozariul ca instrument pentru mântuire, conform promisiunii pe care Sfânta Fecioară Maria a făcut-o sfântului Dominic. Încă de la începutul operei sale în orăşelul din Campania a avut raporturi epistolare cu toţi pontifii care s-au succedat, de care a şi fost primit de multe ori, în audienţe private.
Leon al XIII-lea, numit "papa Rozariului" datorită numeroaselor enciclice scrise despre rugăciunea mariană, a fost primul succesor al lui Petru care a avut o puternică legătură cu sanctuarul din Pompei. Bartolo Longo a scris Rugăciunea către Regina Preasfântului Rozariu ca adeziune la invitaţia pe care, în enciclica sa Supremi apostolatus officio din 1 septembrie 1883, papa Pecci a adresat-o catolicilor, îndemnându-i la o angajare spirituală menită să se facă faţă relelor din societate. Cu ea, Leon al XIII-lea indica în rugăciunea Rozariului un instrument sigur pentru obţinerea binelui spiritual al societăţii şi al Bisericii, chinuită de "calamităţi grave". Fericitului Bartolo Longo, care în acel timp era angajat să ridice templul dedicat Fecioarei Rozariului şi să-i răspândească devoţiunea în lume, i s-a părut că acest cuvânt al pontifului constituia un soi de imprimatur pentru toată activitatea sa. La 23 septembrie a trimis o telegramă papei pentru a-i mulţumi că a publicat enciclica despre Rozariu, care avea să fie de încurajare pentru a celebra următoarea sărbătoare din octombrie şi a continua cu dârzenie mai mare construirea sanctuarului, a cărei lucrare Fecioara o însoţea cu minuni neîncetate. Leon al XIII-lea a fost unul din cei mai mari promotori ai cultului adus Fecioarei de la Pompei, aşa încât a definit sanctuarul de acolo "parohie a lumii", datorită marelui aflux de pelerini.
Şi pontifii care au urmat l-au susţinut pe Longo în lucrarea sa şi el a răsplătit dăruind sanctuarul şi operele sociale Sfântului Scaun, care le administrează printr-o delegaţie pontificală.
După moartea fondatorului, legătura a rămas mereu puternică. Sfântul Ioan al XXIII-lea, care ca patriarh de Veneţia a fost la Pompei, sediu al primelor reuniuni ale Conferinţei Episcopale Italiene, avea programată o vizită pastorală în oraşul marian, însă a murit înainte de a o putea efectua. Obişnuinţa sa cu Rozariul este bine cunoscută şi adesea el însuşi a vorbit despre asta, ca în enciclica Grata recordatio din anul 1959, în care destăinuia că îl recită "în întregime în fiecare zi a anului".
Sfântul Paul al VI-lea, care la nouă ani a vizitat sanctuarul din Pompei cu familia sa, în anul 1965, în bazilica "Sfântul Petru", a încoronat tabloul Sfintei Fecioare Maria, după o restaurare semnificativă. În omilie a spus, între altele, că această "coroană (a rozariului) evlavioasă şi populară reapare ca lanţ de mântuire, care atârnă din mâinile Mântuitorului şi ale preafericitei sale Mame şi care indică de unde coboară la noi orice har şi pe unde trebuie să urce de la noi orice speranţă". Şi a adăugat că această "coroană a sfântului Rozariu, rugăciune simplă şi profundă, ne educă să facem din Cristos începutul şi sfârşitul nu numai al devoţiunii mariane, ci al întregii noastre vieţi spirituale". Papa Montini a recomandat recitarea Rozariului în multe din documentele sale şi în enciclica Marialis cultus, din anul 1974, l-a definit "compendiu al întregii Evanghelii" (nr. 42).
Ioan Paul I afirma că nu se ruşinează să recite Rozariul, rugăciune simplă şi uşoară care-l ajuta "să fie copil".
Sfântul Ioan Paul al II-lea a avut un raport special cu Pompei, pe care a voit să-l viziteze de două ori: la 21 octombrie 1979 şi la 7 octombrie 2003. Legătura a fost făcută şi mai puternică de scrisoarea apostolică Rosarium Virginis Mariae, pentru a cărei publicare, la 16 octombrie 2002, papa Wojtyła a voit ca tabloul Sfintei Fecioare Maria de la Pompei să fie adus în Piaţa "Sfântul Petru". Încă de la primele cuvinte din acel text - cu care între altele pontiful polonez a adăugat la coroniţă cele cinci mistere de lumină - se înţelege devoţiunea sa faţă de Rozariu. În scrisoare, în care este citat de cinci ori Bartolo Longo, sfântul Ioan Paul al II-lea îndeamnă: "Privesc la voi toţi, fraţi şi surori din orice condiţie, la voi, familii creştine, la voi, bolnavi şi bătrâni, la voi, tineri: reluaţi cu încredere în mână coroniţa Rozariului, redescoperind-o în lumina Scripturii, în armonie cu liturgia, în contextul vieţii zilnice".
Benedict al XVI-lea, în timpul vizitei sale la sanctuarul de la Pompei, la 19 octombrie 2008, explica faptul că Rozariul "este legătură spirituală cu Maria pentru a rămâne uniţi cu Isus, pentru ne conforma cu el, a-i asimila sentimentele şi a ne comporta aşa cum s-a comportat el. Rozariul este armă spirituală în lupta împotriva răului, împotriva oricărei violenţe, pentru pacea în inimi, în familii, în societate şi în lume".
Papa Francisc, încă de la începutul pontificatului său, a manifestat propria devoţiune mariană personală şi profundă. "Rozariul este rugăciunea care însoţeşte mereu viaţa mea; este şi rugăciunea celor simpli şi a celor sfinţi... este rugăciunea inimii mele", a destăinuit în prezentarea scrisă la o carte a Monseniorului Yoannis Lahzi Gaid.
În timpul vizitei sale scurte, dar intense, la sanctuarul de la Pompei, la 21 martie 2015, s-a oprit în rugăciune în faţa icoanei Fecioarei, căreia i-a dăruit o coroană preţioasă.
La 9 mai 2018, pontiful invita să se recite Rozariul pentru martirizata Sirie: "Iubiţi fraţi şi surori, luna mai este dedicată Sfintei Fecioare Maria; vă invit să cultivaţi devoţiunea către Născătoarea de Dumnezeu cu recitarea zilnică a Rozariului, rugându-vă îndeosebi pentru pacea în Siria şi în întreaga lume". Şi, cu aceeaşi ocazie, spunea noilor căsătoriţi: "Cultivaţi devoţiunea către Sfânta Fecioară Maria, cu recitarea zilnică a Rozariului, pentru ca asemenea Născătoarei lui Dumnezeu, primind misterele lui Cristos în viaţa voastră, să puteţi fi tot mai mult un dar de iubire pentru toţi".
În octombrie 2018, papa Francisc a cerut tuturor credincioşilor să se roage Rozariul în fiecare zi pentru a cere Fecioarei Maria să ajute Biserica în încercările dificile pe care este chemată să le trăiască.
În mai şi în octombrie, cu ocazia Rugăciunii către Regina Rozariului, papa nu evită niciodată să îndrepte un gând spre Pompei, aşa cum a făcut la Angelus din 6 octombrie anul trecut.
La 19 martie 2020, cu ocazia Rozariului pentru Italia, papa Francisc a trimit un video-mesaj, în care a spus, printre altele: "Rugăciunea Rozariului este rugăciunea celor umili şi a celor sfinţi care, în misterele sale, contemplă cu Maria viaţa lui Isus, faţa milostivă a Tatălui. Şi câtă nevoie avem noi toţi să fim cu adevărat mângâiaţi, să ne simţim învăluiţi de prezenţa sa de iubire!"
Cuvintele papei Francisc, la Pompei, sunt deja puse în aplicare, şi în timpul pandemiei. În fiecare zi, este oferită credincioşilor posibilitatea de a recita Rozariul în streaming pe pagina Facebook, unde a fost lansată şi propunerea de a realiza o adevărată "ştafetă a Rozariului" - care a adunat deja mii de adeziuni - alegând o jumătate de oră, între 7.00 şi 22.00, de dedicat rugăciunii mariane.
(După L’Osservatore Romano, 1 mai 2020)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
