"Pacea ca drum al speranţei: dialog, reconciliere şi conversiune ecologică." Aceasta este tema Mesajului papei Francisc cu ocazia celei de-a 53-a Zi mondială a păcii care se marchează în data de 1 ianuarie. Pacea nu se obţine dacă nu se speră prin reînsufleţirea vocaţiei umane în spiritul fraternităţii", scrie papa Francisc în Mesaj.
Speranţa ne pune în mişcare pe calea păcii, în vreme ce neîncrederea şi teama măresc "fragilitatea relaţiilor şi riscul violenţei". De aici, îndemnul papei de a fi făuritori ai păcii, deschişi dialogului fără excluziuni şi manipulări, mergând şi spre o conversiune ecologică ce reprezintă "o nouă privire asupra vieţii". Sunt numeroase aspectele abordate de papa Francisc în Mesajul împărţit în cinci capitole, cu prilejul celei de-a 53-a Zi mondială a păcii dedicată temei "Pacea ca drum de speranţă: dialog, reconciliere şi conversiune ecologică".
Speranţa ne dă aripi pentru pace
Pacea, "obiectul speranţei noastre" este aspiraţia umanităţii. Astfel descrie papa Francisc pacea, un obiectiv spre care să tindem, în ciuda ostenelilor. "Speranţa"- scrie papa Francisc - "este virtutea care ne pune în mişcare, ne dă aripi pentru a merge mai departe, chiar şi atunci când obstacolele sunt de nedepăşit". Pontiful aminteşte "semnele războiului şi ale conflictelor", imprimate "în memorie şi în trup", care nu "încetează să lovească în special pe cei mai săraci şi pe cei mai slabi". Traume care sunt roade ale umilinţei, ale excluziunii, ale doliului, ale injustiţiei ca şi ale îndârjirii sistematice împotriva propriului popor şi a propriei familii.
Perversiune şi abuzuri de putere
Războiul izbucneşte din inima omului poluat de egoism, de mândrie şi de ură faţă de celălalt, "imagine negativă", de aceea de şters şi de exclus. Este "perversiunea relaţiilor, a ambiţiilor hegemonice, a abuzurilor de putere, a fricii de celălalt şi a diferenţei văzută ca obstacol." Amintind călătoria apostolică în Japonia, pontiful a subliniat că "pacea şi stabilitatea sunt incompatibile cu orice încercare de a construi pe frica distrugerii reciproce şi pe ameninţarea unei eliminări totale, ce iau naştere doar "dintr-o etică globală de solidaritate şi cooperare".
Fraternitatea generează dialog şi încredere
"Neîncrederea şi teama fac să crească fragilitatea raporturilor şi riscul violenţei într-un cerc vicios care nu va putea vreodată conduce o relaţie de pace. În acest sens, nici disuasiunea nucleară nu poate crea o siguranţă iluzorie." Atunci, ce stradă trebuie parcursă, rupând dinamica neîncrederii? "Trebuie să urmăm" – evidenţiază papa în Mesaj - "o reală fraternitate, controlată pe comuna origine în Dumnezeu şi exercitată prin dialogul şi încrederea reciprocă. Dorinţa de pace este profund înscrisă în inima omului şi nu trebuie să ne resemnăm acceptând ceva care să reprezinte mai puţin decât aceasta".
Memoria trecutului pentru un viitor de pace
"Memoria şi orizontul speranţei: de multe ori, în întunericul războaielor şi al conflictelor, amintirea primirii chiar a unui mic gest de solidaritate poate inspira alegeri curajoase şi chiar eroice, poate pune în mişcare noi energii şi reaprinde din nou speranţa la nivel individual şi comunitar. De aceea, papa Francisc aminteşte emoţionanta întâlnire cu Hibakusha, supravieţuitorii bombardamentelor atomice de la Hiroshima şi Nagasaki, care dau mărturie şi în prezent despre ororile din trecut pentru a garanta şi a construi un viitor "mai just şi mai fratern". De fapt, memoria este "rădăcina" şi "semnul în privinţa prezentelor şi viitoarelor alegeri de pace".
Artizani ai păcii
Pentru a defini pacea, papa Francisc foloseşte imaginea unui edificiu în construcţie, a unui drum ce trebuie făcut împreună pentru a căuta binele comun, prin menţinerea cuvântului dat şi prin respectarea dreptului. "Lumea" – explică papa Francisc - "nu are nevoie de cuvinte goale ci de martori convinşi, de artizani ai păcii deschişi dialogului fără excluziuni şi fără manipulări". Calea de urmat este confruntarea, angajarea privind căutarea adevărului dincolo de diferitele ideologii, făcând să crească stima faţă de celălalt, "până la punctul de a recunoaşte în duşman chipul unui frate". O muncă plină de răbdare "care deschide spre a recunoaşte un frate în chipul unui duşman". O muncă plină de răbdare care deschide spre speranţă, "mai puternică decât răzbunarea" şi care poate trezi în persoane capacitatea de compasiune şi de solidaritate creativă.
De aceea, comemorându-l pe Cristos, participă la căutarea unei ordini mai juste, servind binele comun.
Să ne recunoaştem fraţi în iertare
Papa Francisc ne recomandă să "abandonăm dorinţa de a-i domina pe alţii" şi ne îndeamnă să învăţăm să ne privim reciproc "ca persoane, ca fii ai lui Dumnezeu, ca fraţi". Mergând pe această cale "se va putea rupe spirala răzbunării" şi se va putea îmbrăţişa calea speranţei. "A învăţa să trăim în spiritul iertării, fiind tot mai capabili să devenim bărbaţi şi femei de pace". Adevărata pace trece printr-un sistem economic mai just, după cum sublinia Benedict al VI-lea, în urmă cu zece ani, în Enciclica "Caritas in veritate", invocând forme de activităţi economice "caracterizate de cote de gratuitate şi comuniune" .
