«Atunci Paul, stând în picioare în mijlocul Areopagului, a spus: "Bărbaţi atenieni! Din tot ceea ce văd, constat că voi sunteţi foarte religioşi. Căci, străbătând cetatea şi observând cu atenţie monumentele voastre sacre, am găsit şi un altar pe care este scris "Dumnezeului necunoscut". Aşadar, cel pe care-l cinstiţi fără să-l cunoaşteţi, pe acela vi-l vestesc.» (Fap 17, 22-23)
«Paul nu priveşte la oraşul Atena şi la lumea păgână cu ostilitate, ci cu ochii credinţei», a observat papa Francisc la audienţa generală de miercuri, 6 noiembrie a.c., din Piaţa San Pietro, continuând şirul catehezelor dedicate cărţii Faptele Apostolilor.
Cuvântul de învăţătură al pontifului s-a oprit asupra prezenţei apostolului neamurilor la Atena – după încercările pe care le trăise la Filipi, Tesalonic şi Bereea – oprindu-se, pe de o parte, la impactul avut de oraşul păgân asupra lui Paul şi, pe de altă parte, la modul în care Apostolul se relaţionează cu locuitorii oraşului.
Pornind de la caracteristicile acestui oraş care, "trăia la umbra vechilor glorii" şi care, "în ciuda decadenţei politice, încă păstra primatul culturii", pontiful explică prima reacţie a apostolului căruia "i s-a umplut sufletul de indignare văzând că cetatea este plină de idoli" (Fap 17,16). "Însă", a explicat pontiful, "acest 'impact' cu păgânismul în loc să-l facă să fugă, îl determină să creeze o punte de dialog cu acea cultură".
Papa Francisc: «Paul alege să intre în familiaritate cu oraşul şi începe astfel să frecventeze locurile şi persoanele cele mai semnificative. Merge la sinagogă, simbol al vieţii de credinţă; merge în piaţă, simbol al vieţii citadine; şi merge la Areopag, simbol al vieţii politice şi culturale. Întâlneşte iudei, filosofi epicurei şi stoici şi mulţi alţii. Întâlneşte pe toată lumea, nu se închide. În acest fel, Paul observă cultura şi mediul Atenei "începând cu o privire contemplativă" care descoperă "acel Dumnezeu care locuieşte în casele sale, pe străzile şi în pieţele sale" (Evangelii gaudium). Paul nu priveşte la oraşul Atena şi la lumea păgână cu ostilitate, ci cu ochii credinţei. Şi aceasta ne face să ne întrebăm asupra modului de a privi oraşele noastre: le observăm cu indiferenţă? Cu dispreţ? Sau cu credinţa care-i recunoaşte pe fiii lui Dumnezeu în mijlocul mulţimilor anonime?»
«Paul alege privirea care-l împinge să deschidă un pasaj între Evanghelie şi lumea păgână», a explicat pontiful, spunând că Paul a realizat în Areopag, una dintre cele mai cunoscute instituţii din lumea antică, "un extraordinar exemplu de aculturaţie".
Papa Francisc: «Paul se inspiră de la un altar al oraşului dedicat "Dumnezeului necunoscut" (Fap. 17,23) – un altar pe care era scris "Dumnezeului necunoscut"; nu avea nicio imagine, nu avea nimic altceva decât acea inscripţie – şi porneşte de la acea "devoţiune" faţă de Dumnezeul necunoscut pentru a intra în empatie cu ascultătorii săi, proclamând că "Dumnezeu trăieşte între cetăţeni" ("Evangelii gaudium", 71) şi nu se ascunde de cei care-l caută cu inimă sinceră, chiar dacă "pe încercatele" (ibid). Paul încearcă să dezvăluie tocmai această prezenţă: cel pe care-l cinstiţi fără să-l cunoaşteţi, pe acela vi-l vestesc.»
La finalul catehezei, pontiful ne-a îndemnat să-i cerem Duhului Sfânt să ne înveţe să construim punţi spre cei care nu cred sau care profesează un crez diferit de al nostru, [punţi] spre cultura lor. «Întotdeauna să construim punţi, să întindem mâna spre celălalt, fără nicio agresiune», a mai spus papa Francisc, îndemnându-ne totodată să ne rugăm pentru dobândirea capacităţii de a acultura cu delicateţe mesajul credinţei, având faţă de cei care încă nu-l cunosc pe Cristos o privire contemplativă, "mişcată de o iubire capabilă să îmbuneze chiar şi inimile cele mai pietroase".
Primiţi acum binecuvântarea Sfântului Părinte de la finalul audienţei generale de miercuri, 6 noiembrie 2019, din Piaţa Sfântul Petru.
