”Să cerem astăzi, prin mijlocirea apostolului Petru, harul unei inimi pline de compasiune ca să fim mărturisitorii Celui care ne-a privit cu compasiune, ne-a ales și ne-a consacrat și ne-a trimis ca să ducem tuturor Evanghelia sa de mântuire”: a spus papa Francisc la alocuțiunea consistoriului public de creare a treisprezece noi cardinali, sâmbătă, 5 octombrie 2019, în bazilica San Pietro. Pontiful a pus accentul pe compasiune și a vorbit chiar de ”comportamente neloiale” din partea ”unor oameni ai Bisericii”.
”Dacă eu nu simt că sunt destinatar al compasiunii lui Dumnezeu, nu înțeleg iubirea sa. Iar dacă nu o simt, cum aș putea să o comunic, să o mărturisesc, să o dăruiesc?”. Este întrebarea pusă de papa Francisc noilor cardinali pe care i-a creat la consistoriul public de sâmbătă, 5 octombrie 2019, în bazilica San Pietro, după lectura unei pagini din capitolul șase al Evangheliei după Sf. Marcu (6, 30-37). Papa a pus accentul pe compasiunea lui Isus și pe îndatorirea ucenicilor săi din toate timpurile de a transmite compasiunea pe care Isus a arătat-o față de ei. În cuvântul său, pontiful a criticat ”atitudinea de condamnare și de indiferență”, care se întâlnește uneori între cei ”dedicați cultului”, și a vorbit chiar de ”comportamente neloiale” din partea ”unor oameni ai Bisericii”.
Treisprezece cardinali din tot atâtea țări au primit la consistoriul din 5 octombrie 2019 bereta roșie și inelul de cardinal din mâna Succesorului lui Petru: episcopul spaniol Miguel Angel Ayuso Guixot (M.C.C.J.), președinte al Consiliului pontifical pentru dialogul interreligios; arhiepiscopul portughez José Tolentino Calaça de Mendonça, arhivar și bibliotecar al Sfintei Romane Biserici; arhiepiscopul canadian (născut în fosta Cehoslovacie) Michael Czerny (S.J.), subsecretar al Secției migranți și refugiați a Departamentului pentru serviciul dezvoltării umane integrale; arhiepiscopul de Jakarta (Indonezia), mons. Ignatius Suharyo Hardjoatmodjo; arhiepiscopul de San Cristóbal de la Habana (Cuba), mons. Juan de la Caridad García Rodríguez; arhiepiscopul de Kinshasa (R. D. Congo), mons. Fridolin Ambongo Besungu (O.F.M.Cap.); arhiepiscopul de Luxemburg (Luxemburg), mons. Jean-Claude Höllerich (S.J.); episcopul de Huehuetenango (Guatemala), mons. Alvaro L. Ramazzini Imeri; arhiepiscopul de Bologna (Italia), mons. Matteo Zuppi, și arhiepiscopul de Rabat (Maroc, născut în Spania), mons. Cristóbal López Romero (S.D.B.). Alți trei cardinali sunt octogenari, deci fără drept de vot într-un eventual conclav: mons. Michael Louis Fitzgerald (M. Britanie), M.Afr., nunțiu apostolic, arhiepiscop titular de Nepte; mons. Sigitas Tamkevicius, S.J., arhiepiscop emerit de Kaunas (Lituania), și mons. Eugenio Dal Corso, P.S.D.P, episcop emerit de Benguela (Angola, născut în Italia).
În alocuțiunea sa omiletică, papa a vorbit pe larg despre pagina Evangheliei citită la această ceremonie și a scos în evidență remarca autorului sacru care scrie că Isus ”a văzut o mare mulțime și i s-a făcut milă de ei”. În realitate, a spus pontiful, mila sau compasiunea lui Isus reprezintă un cuvânt cheie în Evanghelie, compasiunea fiind ”înscrisă în inima lui Isus, înscrisă dintotdeauna în inima lui Dumnezeu”.
În Evanghelii, de altfel, se observă că pentru Isus ”compasiunea nu este o atitudine ocazională, sporadică, ci constantă, mai mult, pare a fi atitudinea inimii sale în care s-a întrupat milostivirea lui Dumnezeu”. De exemplu, Isus este cuprins de milă în fața leprosului care îi roagă să fie vindecat (Mc 1,40-42) sau înaintea paraliticului de la piscina Betesda (In 5, 1-9). În aceste momente, dar și în altele, ”se găsește misiunea lui Isus Răscumpărătorul omului: Răscumpărător în compasiune”.
Papa Francisc: «Această compasiune nu a ieșit la iveală la un moment dat al istoriei mântuirii, nu, a fost întotdeauna în Dumnezeu, întipărită în inima sa de Tată.»
O dovedește, la rândul său, Vechiul Testament, unde Dumnezeu își arată milostivirea față de poporul său chinuit în robia egipteană (Ex 3,7) sau își dezvăluie bogăția îndurării sale prin intermediul profeților (Os 11,8-9).
Papa Francisc: «Iubirea lui Dumnezeu față de poporul său este pătrunsă în întregime de compasiune, astfel că, în această relație de alianță, ceea ce este dumnezeiesc este plin de compasiune, în timp ce se pare că, din păcate, ceea ce este omenesc este lipsit de compasiune.»
”Discipolii lui Isus, de altfel”, a reluat papa Francisc, ”se arată deseori lipsiți de compasiune, ca în acest caz, în fața problemei mulțimilor de hrănit. Practic, ei spun: să se descurce...”.
Papa Francisc: «Este o atitudine comună pentru noi, oamenii, chiar și atunci când suntem persoane religioase sau de-a dreptul dedicate cultului. Rolul pe care îl ocupăm nu este îndeajuns pentru a ne face să fim plin de compasiune, după cum arată comportamentul preotului și al levitului care, văzând un om în agonie pe marginea drumului, au mers mai departe trecând pe marginea cealaltă (cf. Lc 10,31-32). Există întotdeauna justificări, uneori acestea sunt chiar codificate și fac loc unor ”rebuturi instituționale”, ca în cazul leproșilor. (...) Din această atitudine foarte, prea omenească, provin și structuri de non-compasiune.»
În fața acestei realități, papa a lansat o serie de întrebări:
Papa Francisc: «Suntem conștienți, noi mai întâi, că am fost destinatarii compasiunii lui Dumnezeu? Mă adresez în mod particular vouă, Fraților care sunteți și celor care stați să deveniți cardinali: este vie în voi această conștiință? De a fi fost și de a fi mereu precedați și însoțiți de milostivirea sa? Această conștiință era starea permanentă a inimii neprihănite a Fecioarei Maria, care îl preamărește pe Dumnezeu drept ”mântuitorul ei” care ”a privit la smerenia slujitoarei sale” (Lc 1,48).»
În ceea ce-l privește, pontiful a spus mai departe că se oglindește personal în pagina din Ezechiel 16, în care se vorbește despre iubirea lui Dumnezeu față de Ierusalim, în special în partea finală (vv. 62-63) sau în oracolul profetului Osea (2,16-17).
Papa Francisc: «Este vie în noi conștiința acestei compasiuni a lui Dumnezeu față de noi? Nu este vorba de ceva facultativ și, cu atât mai puțin, aș spune, de un ”sfat evanghelic”. Nu. Este vorba de o cerință esențială. Dacă eu nu mă simt destinatar al compasiunii lui Dumnezeu, nu înțeleg iubirea sa. Nu este o realitate care se poate explica. Ori o simt ori nu o simt. Și dacă nu o simt, cum pot să o comunic, să o mărturisesc, să o dăruiesc? Concret, simt compasiune față de acel frate, de acel episcop, de acel preot?... Sau distrug întotdeauna prin atitudinea mea de condamnare, de indiferență?»
”De această conștiință vie depinde și capacitatea de a fi loial în slujirea proprie. Chiar și pentru voi, Frați cardinali”, a subliniat pontiful. ”Disponibilitatea unui cardinal de a-și da viața prin vărsarea sângelui – semnificată de culoarea roșie a hainei – este sigură atunci când este înrădăcinată în această conștiință de a fi primit compasiune și în capacitatea de a avea compasiune. Altfel, nu poți fi loial”.
Papa Francisc: «Multe comportamente neloiale din partea unor oameni ai Bisericii depind de lipsa acestui simț al compasiunii primite și de obișnuința de a privi în altă parte, de obișnuința indiferenței. Să cerem astăzi, prin mijlocirea apostolului Petru, harul unei inimi pline de compasiune ca să fim mărturisitorii Celui care ne-a privit cu compasiune, ne-a ales și ne-a consacrat și ne-a trimis ca să ducem tuturor Evanghelia sa de mântuire.»
După ceremonia de învestire, papa Francisc și noii cardinali au mers în vizită la papa emerit Benedict al XVI-lea, la mănăstirea ”Mater Ecclesiae” din Grădinile Vaticanului. Potrivit unei comunicări a Sălii de Presă a Sfântului Scaun, ”după un scurt salut, în care a amintit noilor cardinali valoarea fidelității față de papa, Benedict al XVI-lea, împreună cu papa Francisc, au invocat binecuvântarea asupra prelaților”.
Succesiv, noii cardinali mers în diferite săli din Palatul Apostolic și în Aula Paul al VI-lea pentru a primi vizita de curtoazie din partea rudelor, prietenilor și, în general, a credincioșilor. Potrivit obiceiului, a doua zi după consistoriu, papa și noii cardinali celebrează o Sfântă Liturghie solemnă. În cazul de față, aceasta coincide cu Sfânta Liturghie de deschidere a adunării speciale a Sinodului episcopilor dedicată Amazoniei, pe care pontiful o prezidează în Piața Sfântul Petru duminică, 6 octombrie 2019.
Cetatea Vaticanului – A. Dancă
