Interviu cu cardinalul secretar de stat Pietro Parolin
Protejarea vieţii civililor, stoparea catastrofei umanitare în regiunea Idlib, iniţiative concrete destinate revenirii în propriile locuinţe a persoanelor evacuate, eliberarea deţinuţilor, accesul la informaţii pentru familiile care nu mai au veşti despre cei dragi, îmbunătăţirea condiţiilor din închisori pentru deţinuţii politici sunt câteva din solicitările conţinute în scrisoarea pontifului. De asemenea, Sfântul Părinte adresează un însufleţit apel în vederea reluării dialogului şi a negocierilor, cu implicarea comunităţii internaţionale. Sunt solicitări concrete ivite din preocuparea pontifului pentru situaţia tot mai dramatică a populaţiei civile din Siria, după cum explică secretarul de Stat, cardinalul Parolin, în interviul despre conţinutul şi scopul acestei scrisori, acordat directorului editorial Andrea Tornielli.
Eminenţă, de ce Papa a decis să-i scrie preşedintelui Assad?
Card. Parolin: «La originea acestei noi iniţiative se află preocuparea papei Francisc şi a Sfântului Scaun pentru situaţia de urgenţă umanitară din Siria, îndeosebi în provincia de Idlib. În regiune trăiesc peste 3 milioane de persoane din care 1,3 milioane au fost strămutate în acea zonă din cauza conflictului armat, regiunea Idlib fiind declarată demilitarizată anul trecut. Însă, recenta ofensivă militară s-a adăugat la condiţiile de viaţă extreme pe care au trebuit să le suporte în taberele de refugiaţi, constrângând numeroase persoane să fugă. Papa urmăreşte cu îngrijorare şi cu mare întristare soarta dramatică a populaţiei civile, mai ales a copiilor implicaţi în conflictele sângeroase. Din păcate, războiul continuă, nu s-a oprit; continuă bombardamentele şi diferite structuri sanitare din regiune au fost distruse de bombardamente, multe dintre acestea fiind constrânse să-şi înceteze parţial sau total activitatea.»
Ce anume îi cere papa Francisc preşedintelui Assad în scrisoarea care i-a fost înmânată?
Card. Parolin: «Papa Francisc reînnoieşte apelul privind protejarea vieţii civililor şi conservarea principalelor infrastructuri, precum şcoli, spitale şi alte structuri sanitare. Ceea ce se petrece este într-adevăr inuman şi nu poate fi acceptat. Sfântul Părinte îi cere preşedintelui să facă tot posibilul pentru a opri această catastrofă umanitară, pentru salvgardarea populaţiei lipsită de apărare, îndeosebi a celor mai fragile persoane, în spirit de respect faţă de Drepturile Internaţionale ale Omului.»
Din cele spuse reiese că intenţia papei Francisc nu este "politică". Aşa este?
Card. Parolin: «Da, aşa este. După cum am explicat deja, preocuparea este umanitară. Papa continuă se roage pentru ca Siria să regăsească un climat de fraternitate după aceşti lungi ani de război şi reconcilierea să prevaleze asupra diviziunii şi a urii. În scrisoarea sa, Sfântul Părinte foloseşte de trei ori cuvântul "reconciliere"; acesta este obiectivul său pentru binele acelei ţări şi a populaţiei lipsită de apărare. Papa îl încurajează pe preşedintele Bashar al-Assad să facă gesturi cât semnificative în acest sens, proporţionale cu urgenţa procesului de reconciliere, făcând şi exemple concrete: [Sfântul Părinte] citează de exemplu condiţiile pentru o revenire în siguranţă a persoanelor strămutate şi fugite în diferite regiuni ale ţării şi pentru toţi cei care doresc să revină în ţară după ce au fost constrânşi să o abandoneze. Menţionează de asemenea eliberarea deţinuţilor şi accesul familiilor la informaţii cu privire la rudele aflate în închisoare.»
O altă temă dramatică este cea a deţinuţilor politici. Papa se referă la ei în scrisoare?
Card. Parolin: «Da, papa este deosebit de sensibil faţă de situaţia prizonierilor politici, cărora – afirmă pontiful – nu le pot fi refuzate condiţiile de umanitate. În martie 2018, Independent International Commission of Inquiry on the Syrian Arab Republic a publicat un document referitor la această chestiune, în care se vorbeşte despre zeci de mii de persoane deţinute în mod arbitrar. Uneori, în închisorile neoficiale şi în locurile de detenţie necunoscute aceştia ar fi supuşi la diferite forme de tortură fără să aibă asistenţă legală sau contacte cu propriile familii. Potrivit acestui raport, multe dintre aceste persoane mor în închisoare în vreme ce altele sunt executate în mod rapid.»
Care este aşadar scopul acestei noi iniţiative a papei Francisc?
Card. Parolin: «Sfântul Scaun a insistat întotdeauna asupra necesităţii de a căuta o soluţie politică practicabilă pentru a pune capăt conflictului, depăşind interesele părtinitoare. Aceasta se face prin instrumentele diplomaţiei, ale dialogului, ale negocierii, cu asistenţa comunităţii internaţionale. A trebuit să învăţăm încă o dată că războiul cheamă război, iar violenţa cheamă violenţă, după cum a spus în mai multe rânduri papa Francisc şi după cum repetă şi în această scrisoare. Din păcate suntem preocupaţi pentru staţionarea procesului de negocieri, mai ales cel de la Geneva, în vederea găsirii unei soluţii politice la criză. De aceea, în scrisoarea trimisă preşedintelui Assad, Sfântul Părinte îl încurajează să arate bunăvoinţă şi să se implice în căutarea de soluţii practicabile, punând capăt unui conflict care durează de prea multă vreme şi care a provocat pierderea unui mare număr de vieţi omeneşti nevinovate.»
