De cele mai multe ori batjocorite, criticate, nu prea iubite! Soacrele nu prea fac rating. Totuși, fără ele, soțul nostru nu ar fi ceea ce este. Și dacă în această vacanță am citi aceste rânduri ale părintelui Sonet care le-a repus pe soacre în lumina reflectoarelor?
Opinile privind soacrele sunt totuși împărțite. Sunt nurori sau gineri care îmi spun că au niște soacre deosebite. Sunt situații în care socri își susțin nora și-l condamnă ferm pe fiul lor care și-a abandonat familia, de exemplu.
Țapul ispășitor ideal
Dar este adevărat că soacra, mai mult decât socrul, este adesea ținta atacurilor societății și a familiale, cea căreia i se atribuie problemele și dificultățile cuplului sau defectele copiilor ("Știu bine cu cine semeni tu!"). Soacra este țapul ispășitor ideal ce ne permite să nu ne întrebăm care este propria noastră responsabilitate pentru dificultățile care pot apărea în cuplu. – „Nu îi port pică soției mele, spune un soț, având în vedere ce părinți are!” Se pare că soacra poate uneori să aibă cel puțin o utilitate: să încaseze o agresivitate care și-a rata ținta.
Este evident că trebuie să ne oprim de a le mai considera pe soacre invadatoare, posesive... și de ce nu "poame acre"! Pentru numele lui Dumnezeu! Trebuie ca tinerele soții să nu uite că într-o bună zi și ele vor fi soacre... Mai presus de toate, este esențial să realizăm contribuția bătrânilor în viața noastră. Să nu uităm că soacra noastră ne-a oferit soțul. Dacă are calități, a contribuit și ea la ceva. Dacă are greșeli, nu ar trebui să fie întotdeauna învinuită pentru educația lui. O frază ucigătoare este să-i spui unui soț: "Este incredibil cum semeni cu mă-ta". Este o judecată distrugătoare asupra soțului și a mamei sale. Oare de ce se uită de contribuția extraordinară a unei bunici pentru nepoții ei?
Desigur, se poate întâmpla ca la început să existe tensiuni cu soacra, pentru că nu a acceptat prea bine alegerea fiului ei. Dar timpul face posibilă aprecierea calităților reciproce ale fiecăruia atunci când se stabilește o relație bazată pe bunăvoință. Dacă se spune așa mamă așa fică, poate invers e valabil așa noră așa soacră. Să ne gândim la suferința unei mame neglijate. Mă gândesc la această femeie, dintr-un azil, care a primit în acest an de Ziua Mamei doar trandafirul unuia dintre cei cinci copii ai săi. Nici un alt apel telefonic. Este bine să ne gândim, de asemenea, la suferința unei tinere neveste care poate crede, în mod greșit, că soțul nu și-a tăiat cordonul ombilical. Un dialog deschis și sincer, fără prejudecăți, le permite celor două generații să găsească distanța potrivită: ceea ce ajută trăirea autonomiei și a iubirii.
Traducere: ACC
