«La împlinirea a şase ani de la vizita în insula Lampedusa, gândul meu se îndreaptă spre "cei din urmă" care în fiecare zi strigă către Domnul, cerându-i să fie eliberaţi de suferinţele care-i chinuie. Sunt cei din urmă înşelaţi şi lăsaţi să moară în deşert; sunt cei din urmă torturaţi, abuzaţi şi violaţi în centrele de detenţie; sunt cei din urmă care înfruntă valurile unei mări fără milă; sunt cei din urmă lăsaţi să aştepte prea mult timp în centre de primire chemate provizorii. Ei sunt dor unii dintre cei din urmă pe care Isus ne îndeamnă să-i iubim şi să-i ajutăm să se ridice.» Astfel a subliniat Suveranul Pontif în omilia Sfintei Liturghii celebrată luni, 8 iulie 2019, cu începere de la ora 11, în bazilica vaticană, cu ocazia împlinirii a şase ani de la vizita în insula italiană Lampedusa.
«Din păcate, periferiile existenţiale ale oraşelor noastre sunt intens populate de persoane respinse, marginalizate, oprimate, discriminate, abuzate, exploatate, abandonate, sărace şi suferinde. În spiritul fericirilor suntem chemaţi să-i consolăm în suferinţele lor şi să le oferim îndurare; să săturăm foamea şi setea lor de dreptate; să-i facem să simtă paternitatea plină de grijă a lui Dumnezeu, să le indicăm calea pentru Împărăţia Cerurilor», a mai spus pontiful la celebrarea euharistică la care au luat parte circa 250 de persoane (migranţi, refugiaţi şi persoane care se implică în favoarea salvării acestora), Sfântul Părinte subliniind în mod accentuat că nu este vorba doar de chestiuni sociale sau de migraţie. «"Nu este vorba doar despre migranţi", în dublu sens: migranţii sunt înainte de toate persoane umane şi reprezintă azi simbolul tuturor celor respinşi de societatea globalizată.»
Papa Francisc: «Apare spontană reluarea imaginii scării lui Iacob. În Isus Cristos legătura dintre pământ şi Cer este asigurată şi accesibilă tuturor. Însă, urcarea treptelor acestei scări necesită angajare, efort şi har. Cei mai slabi şi vulnerabili trebuie să fie ajutaţi. Îmi place să mă gândesc că vom putea fi noi acei îngeri care urcă şi coboară, luându-i sub braţ pe cei mici, pe şchiopi, pe bolnavi şi pe cei excluşi: cei din urmă care, altfel, ar rămâne în urmă şi ar vedea doar mizeriile pământului, fără a întrezări deja de acum vreo strălucire din cer.»
«Este vorba despre o mare responsabilitate de la care nimeni nu se poate sustrage dacă vrem să ducem la împlinire misiunea de mântuire şi eliberare la care Dumnezeu însuşi ne-a chemat să colaborăm», a spus Suveranul Pontif, mulţumindu-le celor prezenţi pentru semnele de umanitate, gratitudine şi solidaritate de care dau dovadă faţă de alţi fraţi şi surori care au ajuns în Italia în perioade mai recente.
