Să profităm de Postul Mare ca de un timp privilegiat pentru a ne purifica, pentru a experimenta prezenţa consolatoare a lui Dumnezeu în viaţa noastră», a îndemnat papa Francisc în cuvântul de învăţătură care a însoţit rugăciunea "Îngerul Domnului", de duminică, 10 martie a.c., prima duminică din Postul Mare pentru credincioşii catolici de rit latin.
«Evanghelia acestei prime Duminici din Postul Mare (cf Lc 4,1-13) istoriseşte experienţa ispitirilor lui Isus în deşert. După ce a postit timp de patruzeci de zile, Isus este ispitit de trei ori de diavol. Acesta îl îndeamnă mai întâi să transforme o piatră în pâine (versetul 3); apoi, îi arată de la înălţime împărăţiile lumii şi îi prezintă perspectiva de a deveni un Mesia plin de autoritate şi glorie (versetele 5-6); în final, îl duce pe coama templului din Ierusalim şi îl îndeamnă să se arunce jos de acolo, pentru a demonstra în mod spectaculos puterea sa divină (versetele 9-11). Cele trei ispitiri indică trei căi pe care lumea le propune întotdeauna promiţând mari succese: lăcomia de a poseda; gloria omenească şi instrumentalizarea lui Dumnezeu.» Astfel şi-a început papa Francisc cuvântul de învăţătură care a însoţit recitarea rugăciunii mariane "Îngerul Domnului", din Piaţa Sfântul Petru.
Papa Francisc s-a oprit asupra fiecăreia dintre cele trei ispitiri, pe care le-a definit căi oferite nouă în chip de mijloace pentru a obţine succesul şi fericirea.
Prima ispitire: lăcomia de a poseda
Papa Francisc: «Calea lăcomiei de a poseda. Este întotdeauna aceasta logica insidioasă a diavolului. El porneşte de la fireasca şi legitima nevoie de a ne hrăni, de a trăi, de a ne realiza, de a fi fericiţi, pentru a ne împinge să credem că toate acestea sunt posibile fără Dumnezeu, ba chiar împotriva lui Dumnezeu. Însă, Domnul se opune spunând: "Este scris: 'Nu numai cu pâine va trăi omul' (versetul 4). Amintind vastul parcurs al poporului ales de-a lungul deşertului, Isus afirmă că vrea să se abandoneze cu încredere deplină providenţei Tatălui care se îngrijeşte întotdeauna de fiii să.»
A doua ispitire: gloria omenească
Explicând cea de-a doua ispitire, ademenirea gloriei omeneşti, pe care Evanghelia liturgiei primei duminici din Postul Mare, după sfântul Luca, capitolul 4, o prezintă prin promisiunea înşelătoare a diavolului de a-i da lui Isus toată autoritatea şi gloria împărăţiilor lumeşti dacă se va prosterna în faţa lui, pontiful a atras atenţia: «Se poate pierde întreaga demnitate personală, se permite coruperea de către idolii banului, ai succesului, ai puterii, doar pentru a obţine autoafirmarea. Şi se gustă beţia unei bucurii goale care, în scurt timp, dispare". De aceea Isus răspunde: 'Pe Domnul Dumnezeul tău îl vei adora şi numai lui îi vei sluji'».
A treia ispitire: folosirea lui Dumnezeu în interes propriu
«Diavolului care, citând Scripturile, îl îndeamnă să obţină de la Dumnezeu un miracol izbitor, Isus i se opune prin decizia fermă de a rămâne umil şi încrezător în faţa Tatălui: "S-a spus: 'Nu-l vei ispiti pe Domnul Dumnezeul tău!'" (versetul 12) Astfel respinge poate cea mai subtilă ispitire: aceea de a vrea "să-l tragem pe Dumnezeu de partea noastră", cerându-i haruri care, în realitate, servesc la satisfacerea orgoliului nostru.» Explicând astfel cea de-a treia ispitire, pontiful ne aminteşte că Isus, înfruntând direct aceste încercări, învinge de trei ori tentaţia pentru a adera la proiectul Tatălui, indicându-ne remediile: viaţa interioară, credinţa în Dumnezeu şi certitudinea iubirii sale.
«Aşadar, să profităm de Postul Mare ca de un timp privilegiat pentru a ne purifica, pentru a experimenta prezenţa consolatoare a lui Dumnezeu în viaţa noastră», a îndemnat pontiful la finalul reflecţiei care a însoţit rugăciunea "Îngerul Domnului", invocând mijlocirea Fecioarei Maria, "icoană a fidelităţii faţă de Dumnezeu", ca sprijin pe calea noastră şi ca ajutor pentru a respinge întotdeauna răul şi a accepta binele.
