Redacţia e-communio.ro vă prezintă în perioada premergătoare Centenarului Marii Uniri biografiile preoţilor greco-catolici din teritoriul Arhieparhiei de Alba-Iulia şi Făgăraş, participanţi în calitate de delegaţi la semnarea actului de la 1 decembrie 1918.
Pr. Florin Gheorghiu
RAŢIU NICOLAE
Fiul lui Ştefan Raţiu de Nagylak s-a născut la 9/28 Octombrie 1856 în Turda. A studiat în Turda apoi în Aiud şi Cluj. A terminat Gimnaziul Superior Greco-Catolic din Blaj, obţinând certificatul de maturitate in anul 1878. A servit ca voluntar la Regimentul nr. 50 din Alba Iulia, apoi a studiat Teologia (1879-1883), cursurile teologice terminându-le în anul 1883 la Seminarul din Blaj. A fost hirotonit preot la 23 septembrie 1883 la Blaj de către Arhiereul Ioan Vancea şi a fost numit preot prin Decretul nr. 2762 din 23 Septembrie 1883, în Petreştii de Sus-Turda. Aici a funcţionat până in 1891, când, prin Decretul 1511 din 9 mai 1891 a fost numit capelan la Biserica Bob din Cluj. În timpul procesului memorandiştilor Nicolae Raţiu a asigurat încartiruirea persoanelor influente care au aderat la susţinerea românilor, deţinând în aceeeaşi perioadă şi funcţia de bibliotecar al Casinei Române din Cluj.
În calitate de capelan în Cluj a funcţionat până în 1897 când, prin Decretul nr. 4787 din 2 Noiembrie 1897 a fost numit paroh în Tritenii de Sus, judeţul Turda, unde a funcţionat până în anul 1903, când prin Decretul 4138 din 21 Iulie 1903 a fost numit preot in parohia familială din Turda Veche (Biserica Răţeştilor). Instalarea oficială s-a facut cu mare fast la data de 7 August 1903, trăsurile familiei sale fiind întâmpinate la trecerea prin Poiana cu discursuri de încurajare, iar podul de peste Arieş fiind acoperit cu ghirlande de flori. Ziarul Foaia poporului 49/1903, relatează primele realizări în calitate de paroh [:..] ,, la 29 noiembrie 1903 s-a ţinut adunarea bisericească la parohia Turda Veche sub prezidiul domnului paroh Nicolae Raţiu şi s-a hotărât întemeierea unei reuniuni de înmormântare şi a unei reuniuni pentru înfrumuseţarea bisericii. Preşedintele celei dintâi s-a ales în persoana domnului Eugen Pătăcean. Totodată s-a decis ca la 1 ianuarie, de Anul Nou, să se aşeze în biserică portretul ctitorului Basiliu Raţiu de Nagylak din Turda Veche, care este cel mai mare şi mai la loc de frunte aşezământ bisericesc român din Turda. Pentru că Basiliu Raţiu, unchiul său, l-a ajutat mult în perioada de studenţie, Nicolae Raţiu spune la această adunare cu enoriaşii : Basiliu Raţiu a fost canonic de Blaj, a fost de naştere din Turda şi mai pe urmă a fost şi protopop al Turzii, care a zidit această a doua biserică în mijlocul oraşului”.
Nicolae Raţiu a fost membru al Partidului Naţional Român, depunând în 1881 jurământul solemn de credinţă faţă de neamul românesc. La întoarcerea delegaţiei române, care a dus Memorandumul la Viena, Nicolae Raţiu este cel care îl ascunde pe Dr. Ioan Raţiu de acţiunile extremiştilor maghiari turdeni.
După moartea în anul 1903 a lui Artemiu Codarcea, protopopul greco-catolic al Turzii, Nicolae Raţiu a fost însărcinat cu administrarea protopopiatului, oferindu-i-se posibilitatea să unească parohiile Turda Veche şi Turda Nouă şi să rămână protopop în Turda, dar dânsul nu a primit această demnitate fiindcă nu a voit să piardă dreptul familiei la parohie. Consistoriul din Blaj, apreciind meritele sale preoţeşti, prin decretul 1600 din 22 Martie 1906, l-a absolvit de administrarea protopopiatului şi l-a numit viceprotopop onorific. A fost implicat în activitatea culturală, politică şi socială a Turzii, colaborând cu protopopul ortodox Jovian Mureşan pentru înfiinţarea unui cor bisericesc care să servească ambele biserici. Nicolae Raţiu a fost membru fondator al Astrei, al Reuniunii Învăţatorilor Români din Arhidieceza Greco-Catolică din Alba-Iulia şi Făgăraş şi al Societăţii de Teatru Românesc. Totodată a înfiinţat Reuniunea Mariană şi corul Bisericii Răţeştilor din Turda Veche. Împreună cu alţi intelectuali români a format un comitet pentru ridicarea unui monument la mormântul lui Mihai Viteazul. În timpul primului război mondial a organizat colecte pentru soldaţii români răniţi din spitalele militare din Turda. Participant la Unirea de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918 Nicolae Raţiu reprezintă Biserica Greco-Catolică din Turda, fiind arestat împreună cu alţi intelectuali români de autorităţile maghiare şi închis la închisoarea Fellegvar-Cluj. A fost distins cu Crucea de Merit pentru activitatea rodnică pe toate planurile în judeţul Turda. În 16 decembrie 1920 a pus bazele unei fundaţii de ajutorare a absolvenţilor de preparandie care i-a purtat numele, iar la 21 septembrie 1923 la împlinirea a 40 de ani de preoţie a întemeiat o altă fundaţie pentru ajutorarea văduvelor sărace din Parohia Turda Veche. La 13 aprilie 1925 a pus bazele unei fundaţii pentru ajutorarea elevilor greco-catolici de la şcolile secundare din Turda, care vor dovedi cel mai frumos progres în purtarea morală şi la studiul religios, iar la celelalte materii măcar mijlocia clasei lor”. A fost capelan militar în rezervă, fiind numit cu Ordinul Ministerului de Război K.K. Din anul 1926 a activat în Partidul Naţional Ţărănesc, fiind ales consilier judeţean, iar din anul 1930 a fost ales preşedintele Biroului Consiliului Judeţean Turda.
A murit la data de 1 octombrie 1932 in Turda, fiind înmormântat în cimitirul familial.
ROMAN IOAN
Preot în Sântana de Mureş, a fost preşedintele Consiliului Naţional din localitate. A participat la Marea Unire ca delegat titular al cercului electoral II Târgu-Mureş. După Unire a fost deputat în Parlamentul României (1932-1933) şi membru al consiliului judeţean Mureş.
A fost decotat cu ordinul Steaua României în grad de cavaler. A murit la Târgu-Mureş în anul 1977.
ROŞIANU ŞTEFAN
Cunoscutul profesor blăjean (Şcoala de aplicaţie, Institutul pedagogic, Seminarul Teologic) s-a născut la Băgău în anul 1867. A studiat în satul natal şi la Blaj. Preot din anul 1899, este iniţiatorul misiunilor poporale (1903) şi al reuniunilor de femei (1902). Colaborator al revistelor Cultura creştină, Unirea, Gazeta Transilvaniei şi Răvaşul, a fost autor de manuale şi lucrări de literatură bisericească.
RUSU NONIC
S-a născut la 10 decembrie 1876, în comuna Cuştelnic, comitatul Târnava Mică. A participat la Marea Unire fiind responsabil cu primirea/ predarea actelor Unirii. A decedat la 23 noiembrie 1943 în comuna Cuştelnic.
SASU DANILĂ
Preot în Buneşti, Braşov. A participat la Alba-Iulia ca delegat al cercului electoral Târnava Mare.
