«Dacă nu exista unirea religioasă de la 1700, nu era nici adunarea de la Blaj din 3/15 mai 1848, unde s-a strigat: „Vrem să ne unim cu țara!” și fără aceasta nu era nici unirea din 1918» (Card. Iuliu Hossu)
Miercuri, 21 noiembrie 2018, Parohia greco-catolică “Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Beclean a organizat o manifestare omagială dedicată Vestitorului Marii Uniri de la 1918.
(GALERIE FOTO)
Episcopul Iuliu și toți românii adunați la Alba Iulia își doreau „o Românie Mare, întemeiată pe dreptatea lui Dumnezeu și pe credința poporului Său”. Pentru a nu uita acel ideal și rolul Bisericii Greco-Catolice în Făurirea Marii Uniri, miercuri, în Oratoriul parohial din Beclean, a avut loc o conferință dedicată Anului Centenar și Episcopului Martir, Iuliu Hossu, Vestitorul Marii Uniri.
Prezent în mijlocul comunității de pe Someș, PS Florentin Crihălmeanu, Episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, a susținut conferința: "Contribuția Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică, la făurirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918", arătând cum în timp unirea cu Biserica Romei a condus la Marea Unire. Fapt recunoscut și afirmat sub diverse forme de mari savanți români; Nicolae Iorga spunea: „Fără unirea în credinţă cu Roma nu erau şcolile mari din străinătate pentru ucenicii români, aspri în ale învăţăturii, nu era mai ales acea mare şcoală pentru inima poporului nostru, care a fost Roma însăşi.” Cu alte cuvinte, elita Transilvaniei, formată în Școlile Bisericii Greco-Catolice din Blaj de oameni școliți în marile capitale catolice ale Europei, a început să se deștepte și să militeze pentru drepturile lor, considerând că libertatea adevărată a oricărei naţiuni nu poate fi decât una naţională. Mircea Eliade, recunoștea și el rolul major al acestor școli pentru națiunea română: „Făclia aprinsă la Blaj acum 200 de ani n-a mai putut fi stinsă de atunci -, şi nici nu se va stinge vreodată. Episcopul Inochentie Micu n-a trecut-o numai în mâinile vrednicului său urmaş, Petru Pavel Aron; el a încredinţat-o sutelor şi miilor de tineri ardeleni care au învăţat de atunci în Şcoalele Blajului. Odată trezită conştiinţa latinităţii noastre, nimeni şi nimic n-a mai putut-o nimici; de generaţii, ea face parte din însăşi conştiinţa noastră de Români. Limba, literatura şi cultura românească modernă poartă pecetea făurită de Blaj - cu câte lacrimi, cu cât sânge şi cu cât geniu o ştie numai istoricul care şi-a închinat viaţa cercetând această epocă eroică. Asemenea creaţii spirituale n-au moarte, căci ele s-au identificat cu însuşi geniul neamului care le-a dat naştere”.
La manifestarea din Beclean au mai conferențiat: prof. Ioan Radu Zăgreanu, despre Episcopul Iuliu Hosu în dosarele securității; Prof. Dănuț Archiudean a vorbit despre personalitatea arhiereului bistrițean; Prof. Filip Florean, despre contextul istoric în care ierarhul a trăit; Prof. Andrei Moldovan a prezentat prima biografie dedicată Cardinalului; iar Arh. Radu Zăgreanu a prezentat publicului o mărturie despre situația Episcopului Iuliu la cincizeci de ani de la Unire.
După conferință cei prezenți au putut participa la o agapă frățească, desfășurată într-un spirit familial, cu cântări și colinde.
ACC
