Papa Francisc: Angelus (19 august 2018)
Iubiţi fraţi şi surori, bună ziua!
Textul evanghelic din această duminică (cf. In 6,51-58) ne introduce în a doua parte a discursului pe care l-a ţinut Isus în sinagoga din Cafarnaum, după ce a săturat o mare mulţime cu cinci pâini şi doi peşti: înmulţirea pâinilor. El se prezintă ca „pâinea cea vie coborâtă din cer”, pâinea care dă viaţa veşnică, şi adaugă: „Pâinea pe care o voi da este trupul meu pentru viaţa lumii” (v. 52). Când semnul pâinii împărtăşite duce la semnificaţia sa adevărată, adică dăruirea de sine până la jertfă, reiese neînţelegerea, reiese chiar refuzarea celui pe care cu puţin înainte se voia să fie dus în triumf. Să ne amintim că Isus a trebuit să se ascundă pentru că voiau să-l facă rege.
Isus continuă: „Dacă nu mâncaţi trupul Fiului Omului şi nu beţi sângele lui, nu aveţi viaţă în voi” (v. 53). Aici împreună cu trupul apare şi sângele. Trupul şi sângele în limbajul biblic exprimă omenitatea concretă. Oamenii şi chiar discipolii intuiesc că Isus îi invită să intre în comuniune cu el, să-l „mănânce” pe el, omenitatea sa, pentru a împărtăşi cu el dăruirea vieţii pentru lume. Nicidecum triumfuri şi miraje de succes! Este tocmai jertfa lui Isus care se dăruieşte pe sine însuşi pentru noi.
Această pâine a vieţii, sacrament al trupului şi sângelui lui Cristos, ne este dăruită nouă gratuit la masa Euharistiei. În jurul altarului găsim ceea ce ne satură şi ne adapă spiritual astăzi şi pentru veşnicie. De fiecare dată când participăm la sfânta Liturghie, într-un anumit sens anticipăm cerul pe pământ, pentru că din hrana euharistică, trupul şi sângele lui Isus, învăţăm ce este viaţa veşnică. Ea înseamnă a trăi pentru Domnul: „cel care mă mănâncă pe mine va trăi prin mine” (v. 57), spune Domnul. Euharistia ne plăsmuieşte pentru că nu trăim numai pentru noi înşine, ci pentru Domnul şi pentru fraţi. Fericirea şi veşnicia vieţii depind de capacitatea noastră de a face rodnică iubirea evanghelică pe care o primim în Euharistie.
Isus, ca în acel timp, şi astăzi repetă fiecăruia dintre noi: „Dacă nu mâncaţi trupul Fiului Omului şi nu beţi sângele lui, nu aveţi viaţă în voi” (v. 53). Fraţi şi surori, nu este vorba despre o hrană materială, ci despre o pâine vie şi dătătoare de viaţă, care comunică însăşi viaţa lui Dumnezeu. Când ne împărtăşim primim însăşi viaţa lui Dumnezeu. Pentru a avea această viaţă este necesar să ne hrănim din evanghelie şi din iubirea fraţilor. În faţa invitaţiei lui Isus de a ne hrăni din trupul său şi din sângele său, am putea simţi necesitatea de a discuta şi de a rezista, aşa cum au făcut ascultătorii despre care a vorbit evanghelia de astăzi. Asta se întâmplă atunci când cu greu modelăm existenţa noastră după cea a lui Isus, când cu greu acţionăm conform criteriilor sale şi nu conform criteriilor lumii. Hrănindu-ne din această mâncare putem intra în sintonie deplină cu Cristos, cu sentimentele sale, cu comportamentele sale. Acest lucru este foarte important: să mergem la Liturghie şi să ne împărtăşim, pentru că a primi Împărtăşania înseamnă a-l primi pe acest Cristos viu, care ne transformă înăuntru şi ne pregăteşte pentru cer.
Fecioara Maria să susţină propunerea noastră de a ne împărtăşi cu Isus Cristos, hrănindu-ne cu Euharistia sa, pentru a deveni la rândul nostru pâine frântă pentru fraţi.
După Angelus
Iubiţi fraţi şi surori!
În ultimele zile, locuitorii din Kerala (India) au fost loviţi dur de ploi foarte intense, care au provocat inundaţii şi alunecări de teren, cu mari pierderi de vieţi omeneşti, numeroşi pierduţi şi evacuaţi şi imense daune la adresa culturilor şi a caselor. Să nu lipsească acestor fraţi solidaritatea noastră şi sprijinul concret al comunităţii internaţionale. Sunt aproape de Biserica din Kerala, care este în prima linie pentru a duce ajutor populaţiei. Şi noi toţi suntem aproape de Biserica din Kerala şi ne rugăm împreună pentru cei care şi-au pierdut viaţa şi pentru toate persoanele încercate de această mare calamitate. Să ne rugăm împreună în tăcere: Bucură-te, Marie…
Adresez un salut cordial vouă tuturor, pelerini italieni şi din diferite ţări. Îndeosebi, salut tinerii din Ucraina şi îi încurajez să fie făcători de pace şi reconciliere. Salut noii seminarişti cu superiorii de la North American College din Roma; precum şi adolescenţii şi tinerii din dieceza de Verona.
Vouă tuturor vă urez o duminică frumoasă. Vă rog, nu uitaţi să vă rugaţi pentru mine. Poftă bună şi la revedere!
Franciscus
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
