La 3 iulie 1991, trecea la cele veșnice Sigismund Toduță, fost elev și apoi profesor de muzică la Blaj. După studii de specializare la Academia „Santa Cicilia“ din Roma devine profesor de teorie, solfegiu, armonie, contrapunct, fugă și compoziție, rector al Conservatorului clujean și director al Filarmonicii de Stat. Compozițiile sale s-au bucurat de aprecieri deosebite încă de la început, fiind distins, în 1940, cu premiul „George Enescu“.
În timpul cât a fost profesor la Blaj, Sigismund Toduţă a colaborat cel mai mult cu Celestin Cherebeţiu, între cei doi legându-se o statornică prietenie care va dăinui şi după ce ambii profesori părăsesc Blajul pentru lumea academică a Clujului.
Tot la Blaj a cunoscut-o pe viitoarea sa soţie, Maria Ana Suciu, sora Episcopului Martir Ioan Suciu, cu care se căsătoreşte în anul 1940. Soţia terminase studiile filologice la Cluj şi preda limba franceză la Liceul Teoretic de Fete.
Creația sa muzicală cuprinde: muzică simfonică; muzică de cameră, dar și muzică vocal-simfonică sau corală precum Missa, Psalm 97, Psalm 133, piese corale religioase și laice, oratoriul Pe urmele lui Horea, balada-oratoriu Miorița, Liturghia pentru patru voci egale, Două madrigale pe versuri de Dante și multe atele. A fost numit membru corespondent al Academiei Române în anul 1991."
Este primul compozitor român care, după George Enescu și Paul Constantinescu, ajunge la un adevărat stil personal.
Adrian Solomon despre Sigismund Toduță
fragmente citate din volumul
"Academia Română și Blajul",
Editura Buna Vestire, 2016, Blaj
