"Ştim că la Cina de pe urmă, după ce a luat pâinea şi potirul de vin şi a adus mulţumire lui Dumnezeu, Isus 'a frânt pâinea'. În Liturgia euharistică a Sfintei Liturghii, acestei acţiuni îi corespunde [gestul] frângerii pâinii, precedată de rugăciunea pe care am învăţat-o de la Domnul." Cu această explicaţie a început pontiful cateheza audienţei generale de miercuri, din Piaţa Sfântul Petru. Continuând şirul catehezelor dedicate Sfintei Liturghii, papa Francisc s-a oprit asupra rugăciunii "Tatăl nostru" şi asupra gestului frângerii pâinii euharistice.
Referindu-se la "Rugăciunea domnească", Sfântul Părinte a explicat că nu este una dintre numeroasele rugăciuni creştine, ci este "rugăciunea fiilor lui Dumnezeu", în care-i spunem "Abbà - Tată".
Papa Francisc: "Într-adevăr, nimeni nu ar putea să-l cheme pe Dumnezeu în mod familiar, spunându-i 'Tată' fără să fi fost generat de Dumnezeu, fără să fie inspirat de Spiritul Sfânt, după cum ne învaţă sfântul Paul (cf Rm 8,15). Care rugăciune ar putea fi mai potrivită pentru a ne dispune la Comuniunea sacramentală cu Isus decât rugăciunea învăţată de la El. În afară de contextul Sfintei Liturghii, rugăciunea 'Tatăl nostru' se spune dimineaţa şi seara, în cadrul rugăciunii Laudelor şi Vesperelor; astfel, comportamentul filial faţă de Dumnezeu şi de fraternitate cu aproapele contribuie la a da o formă creştină zilelor noastre."
Amintind că în rugăciunea 'Tatăl nostru' cerem pâinea cea de toate zilele, în care noi, creştinii, descoperim în primul rând o referire la Pâinea euharistică, de care avem nevoie pentru a trăi asemenea fiilor lui Dumnezeu, pontiful a evidenţiat că această rugăciune nu doar ne deschide inima spre Dumnezeu ci ne dispune totodată la trăirea iubirii fraterne faţă de aproapele. De asemenea, papa Francisc a amintit ultima cerere din Rugăciunea domnească, şi anume eliberarea de puterea Celui Rău, cerere urmată de ritul păcii, prin care credincioşii imploră pacea şi unitatea pentru Biserică şi pentru întreaga omenire.
A doua parte a catehezei a fost dedicată "frângerii pâinii euharistice", care urmează ritului păcii, pontiful explicând mesajul transmis nouă de acest gest:
Papa Francisc: "Gestul dăruirii păcii este urmat de frângerea Pâinii care, încă din timpurile apostolice, a dat naştere întregii acţiuni euharistice. Săvârşit de Isus la Cina cea de taină, frângerea Pâinii este gestul revelator care le-a permis discipolilor din Emaus să-l recunoască pe Cristos după învierea sa. Să ne amintim că discipolii din Emaus, care vorbeau despre întâlnirea cu Cel Înviat, istorisesc cum l-au recunoscut la frângerea pâinii."
"În Pâinea euharistică, frântă pentru viaţa lumii, adunarea de credincioşi îl recunoaşte pe adevăratul Miel al lui Dumnezeu, adică pe Cristos Mântuitorul, implorându-l să se miluiască de noi şi să ne dăruiască pacea", a explicat Sfântul Părinte, amintind că invocaţiile "Miluieşte-ne pe noi" şi "Dă-ne nouă pacea" ne ajută să ne dispunem sufletele pentru a participa la masa euharistică, izvor de comuniune cu Dumnezeu şi cu fraţii.
Succesiv catehezei, adresându-se grupului de pelerini polonezi prezenţi la audienţa generală alături de pelerini din întreaga lume, papa Francisc a amintit că ne aflăm în perioada Postului Mare, ce ne oferă ocazia unei bune spovezi astfel încât să ne bucurâm de întâlnirea cu Isus prin Sfânta Împărtăşanie.
Papa Francisc: "Îi salut cu prietenie pe pelerinii polonezi. În rugăciunea "Tatăl nostru", spunându-i Domnului "Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi", cerem nu doar hrană pentru trup, dar şi darul Pâinii euharistice, aliment pentru suflet. Ştim că cel care a comis un păcat grav nu ar trebui să se împărtăşească cu Preasfântul Sacrament fără ca mai înainte să se fi spovedit. Postul Mare să fie un prilej de a face o spovadă bună şi de a-l întâlni pe Cristos în Preasfânta Împărtăşanie. Întâlnirea cu El dă sens vieţii noastre. Vă binecuvântez din inimă!"
RV/AM
