15 februarie - Sfântul Claudiu de la Colombiere
Sfântul Claudiu La Colombière s-a născut în castelul Saint-Symphorein d’Ozon în Franța în data de 2 februarie, anul 1641. Genial în domeniul studiilor, intră în Societatea lui Isus la 18 ani, în noviciatul din Avignon. La 25 de ani pleacă la Paris pentru a studia teologia, iar la 28 de ani este hirotonit preot în anul 1669. A predat retorică și s-a dedicat ministeriului predicării. În 1675 este trimis la Paray-le-Monial ca superior al colegiului iezuit și spiritual al surorilor din Ordinul Vizitadinelor. I-a oferit un ajutor extraordinar Sfintei Margareta Maria Alacoque în răspândirea cultului Inimii Preasfinte a lui Isus. Prezența părintelui La Colombière a constituit un adevărat ghid pentru credincioșii acelui oraș, dezorientați de conflictul dintre Franța și Roma, datorită doctrinei janseniste.
Mai târziu este trimis la Londra ca predicator și capelan al contesei de York. Aici a fost supus calomniilor și prizonieratului, sub acuza de a fi demarat acțiuni pentru restaurarea Bisericii Catolice în Anglia. Este expulzat din Anglia, se întoarce în Franța, la Lyon, ca îndrumător spiritual al studenților. Se întoarce mai apoi în Paray-le-Monial unde continuă, împreună cu sora Margareta, răspândirea cultului Inimii lui Isus. Moare în același oraș la 15 februarie 1682. Papa Pius XI îl trece în rândul fericiților în anul 1929, iar Sfântul Ioan Paul al II-lea îl numără printre sfinții bisericii în anul 1992.
Este sărbătorit în calendarul Societății lui Isus la 15 februarie.
Reține:
Pr. Claudiu obișnuia să spună: «Iubesc viața și doresc canonizarea mea doar pentru că acesta este mijlocul de a câștiga mai multe inimi pentru Inima lui Isus.Eu pot, o Dumnezeul meu, să trăiesc în oricare parte a lumii și să predic tuturor popoarelor ceea ce Tu aștepți pe bună dreptate de la slujitorii și prietenii tăi.».
Sfânta Maria Margareta Alacoque afirma despre el: «Nu trăia decât pentru a face ca Inima lui Isus să fie iubită, onorată și slăvită.»
Rugăciunea Sfântului Claudiu La Colombière
Preasfântă Inimă a lui Isus,
simt în mine o mare dorință de a-ți fi pe plac
dar și o mare neputință de a o împlini fără lumina
și sprijinul pe care nu le pot aștepta decât de la tine!
Facă-se voia Ta în mine, Doamne,
chiar dacă încă nu este și voința mea!
