Egiptul este din nou în flăcări, după ce vineri, la Cairo, forţele de poliţie au deschis focul asupra manifestanţilor. Este „vinerea furiei”, proclamată de Frăţietatea Musulmană, în semn de susţinere faţă de fostul preşedinte Mohamed Morsi, depus de regimul militar şi înlocuit cu preşedintele Curţii Constituţionale, Adly Mahmud Mansour. Violenţele din ultimele zile au dus la moartea a peste 600 de persoane, dar surse neoficiale vorbesc de mii de victime.
Între timp se înteţesc luările de poziţie în sânul Comunităţii Internaţionale. Luni, 19 august, Uniunea Europeană va aborda la Bruxelles situaţia de criză din Egipt, care potrivit liderilor europeni, se află în pragul unui război civil. La rândul său, secretarul general ONU, Ban Ki-moon, a făcut apel la încetarea violenţelor, în timp ce mesajul preşedintelui american Obama – care solicita autorităţile egiptene să garanteze drepturile manifestanţilor – a creat mai multe polemici. Potrivit preşedintelui Mansour, declaraţia liderului american riscă să sprijine grupările armate violente şi să le încurajeze în eforturile lor anti-democratice. Durere, pentru pierderea de vieţi omeneşti, a fost exprimată şi de preşedintele Turciei, Gül, care a spus că „incidentele recente din Egipt sunt o ruşine pentru poporul arab şi islamic”.
Papa Francisc a lansat joi, la rugăciunea „Angelus”, recitat la Castel Gandolfo, un presant apel la pace şi dialog în Egipt: „Primim, din nefericire, ştiri dureroase din Egipt. Doresc să dau asigurarea rugăciunii mele pentru toate victimele şi familiile lor, pentru cei răniţi şi cei care suferă. Să ne rugăm împreună pentru pace, dialog şi împăcare în această scumpă ţară şi în lumea întreagă. Maria, Regina păcii, roagă-te pentru noi! Să spunem cu toţii: «Maria, Regina păcii, roagă-te pentru noi!»”.
Într-un moment de violenţă, bântuit de spectrul unui război civil în Egipt, cuvintele Papei Francisc de la „Angelus” au avut efectul unei raze de speranţă. Apelul său la pace şi dialog a fost salutat şi preluat chiar şi de musulmanii egipteni, după cum confirmă pentru Radio Vatican purtătorul de cuvânt al episcopilor catolici egipteni, mons. Rafiq Greiche: „Lumea, catolicii dar şi ortodocşii, chiar şi musulmanii, imediat cum Papa a terminat rugăciunea „Angelus”, au publicat cuvintele sale peste tot - în ziare, pe site-urile web - ca şi cum toţi aşteptau ca Papa să spună câteva cuvinte. În special credincioşii catolici din Egipt au simţit apropierea Papei, au văzut că Papa se roagă pentru ei şi doreşte să le insufle speranţă. De speranţă avem cu adevărat nevoie. În noapte de joi au avut loc mai multe proteste ale Frăţietăţii Musulmane. Au fost violenţe nu doar asupra bisericilor dar şi a instituţiilor. Au fost incendiate mai multe posturi de poliţie. 40 de biserici – din care 10 catolice, iar celelalte, ortodoxe, protestante şi greco-ortodoxe – au fost jefuite sau incendiate, iar unele, chiar rase la pământ”.
Cum credeţi că se poate găsi o cale de reconciliere?
„Îmi pare rău să spun că nu va fi uşor să ajungem la reconciliere. Frăţietatea Musulmană şi toate partidele islamice nu doresc o soluţionare politică. Lumea vrea ca Egiptul să fie o ţară paşnică, în timp ce un mic grup răspândeşte violenţa şi teroarea chiar şi în satele îndepărtate din nordul Egiptului”.
Minorităţile creştine au fost, aşadar atacate în diferite regiuni ale ţării, iar bisericile, profanate de militanţi islamici. Printre acestea, se numără şi cele din regiunea oraşului Assiut.
Contactat fiind episcopul catolic de Assiut, mons. Kiryllos William, acesta a declarat: „Manifestanţii islamici au coborât în piaţă să protesteze, strigau sloganuri împotriva guvernului, a poliţiei şi a creştinilor, pentru că au convingerea că creştinii ar fi cauza căderii regimului Morsi. Au incendiat mai multe biserici, printre care şi una catolică, biserica mănăstirii franciscane din Assiut. Au sărit zidul, au intrat în interiorul edificiului, au ars toate automobilele din curte, inclusiv maşinile unor prieteni ai manifestanţilor. Apoi au dat foc la chioşcul de suveniruri şi, în cele din urmă, bisericii, după ce au profanat-o şi au aruncat la pământ tabernacolul cu Sfânta Taină. Au ars biserica, sacristia şi toate oficiile preoţilor care se aflau la primul etaj. Conventul a fost complet distrus. După aceasta, au dat foc la biserica ortodoxă Sf. Gheorghe, la biserica adventiştilor şi la multe magazine ale creştinilor. Aceasta, la Assiut. Am aflat că în afara oraşului, în provincie, catedrala ortodoxă din Abnoub a fost complet incendiată. La Qusyiah au început să facă alte daune, au incendiat câteva case, dar locuitorii s-au împotrivit şi i-au alungat. Au mers chiar şi la mănăstirea unor călugăriţe catolice, dar alţi oameni cu minte – inclusiv unii de religie musulmană – au spus militanţilor: «Dar ele ce rău au făcut? Surorile sunt aici de 70 ani şi n-au făcut decât binele!». În cele din urmă, au reuşit să-i îndepărteze”.
Cum trăieşte populaţia locală aceste zile de tensiune?
„Inima este plină de tristeţe, dar au multă încredere în Domnul, în ocrotirea şi providenţa sa. Continuăm să ne rugăm. Spunem că dacă noi creştinii trebuie să plătim scumpul preţ al voinţei poporului egiptean de libertate, pentru democraţie şi un Stat modern, atunci, suntem gata să-l plătim. Şi o facem pentru patria noastră, pentru Egipt. Casele se mai pot repara, dar libertatea este mult mai importantă”.
Sursa:ro.radiovaticana.va
