În 2011, un studiu realizat în Germania anunța diminuarea numărului de persoane fără credință, în timp ce la cele credincioase se constata o rată mai ridicată a natalității.
În aceste zile, o cercetare americană, publicată în Evolutionary Psychological Science, a confirmat teza. Patru oameni de știință de renume mondial, Lee Ellis, Anthony W. Hoskin, Edward Dutton și Helmuth Nyborg, au observat inversarea tezei secularizării clasice: „Pentru mai mult de un secol sociologii au prezis declinul credințelor religioase și înlocuirea acestora cu perspective mai mult științifice și / sau naturale. O previziune cunoscută sub numele de ipoteza secularizării de neoprit." Dar scepticismul față de această convingere generală a fost confirmat prin studierea unor mari eșantioane de studenți din Malaezia și Statele Unite, constatatându-se că vor deveni o minoritate cei care nu se identifică cu nici o credință.
„Este oarecum ironic faptul că metodele contraceptive au fost dezvoltate în primul rând de către atei,“ remarcă autorii cercetării. „Aceste metode contribuie acum la reducerea reprezentativității ateilor în generațiile viitoare.“ Persoanele fără credință au, statistic vorbind, mai puțini frați decât media generală, în timp ce în rândul celor credincioase se înregistrează o rată mai mare de fertilitate. De aici rezultă că „ateismul va suferi un declin constant pe tot parcursul secolului, chiar și în țările industrializate și chiar în Europa.“
Limita majoră a studiului constă în identificarea credinței religioase cu experiența moștenită, dând o importanță excesivă contextului familial în care se crește. Este de asemenea adevărat că părinții cu convingeri religioase puternice vor transmite valori mult mai greu de dezavuat decât părinții fără o religie care, cel mult, vor transmite un relativism simplu, ușor de abandonat în urma unei experienței proprii. În ateism, dacă ceva nu merge bine se va aluneca în urma experienței într-o dezamăgire, o renunțare, o repulsie față de viață, fără a se ajunge la o convertire, fapt ce nu este specific credinței creștine.
În urma cercetării se susține că rata mare de fertilitate în rândul persoanelor religioase nu este o simplă coincidență sau un sens abstract al datoriei de reproducere, ci corespunde viziunii pozitive a celor care cred, mai ales a creștinilor, în fața vieții. Ei nu-și doresc doar să supraviețuiască, au un orizont mai larg și, prin urmare, au plăcerea de a aduce copii pe lume știind că le pot da un sens existenței lor. Pentru ei viața cu realitățile ei este ceva pozitiv, voită de Dumnezeu care poartă de grijă, fapt pentru care nu le este frică să aducă în lume fii și fice.
Relativistul sceptic, dimpotrivă, nu are multe lucruri pozitive de transmis rațiunii altor oameni, nu este o simplă coincidență faptul că secularizarea a mers mână în mână cu individualismul egoist al societăților occidentale. „Ateismul a murit de moarte naturală“, spune filozoful Philippe Nemo, „nu și-a ținut promisiunile, nu a știut să ofere omenirii un motiv rezonabil pentru a trăi“ (P. Nemo, Frumoasa moarte a ateismului moderne, Rubbettino 2014 ).
Traducere: ACC
