A crede în Isus înseamnă să iei viața așa cum este și să mergi înainte cu bucurie, fără să te plângi, fără să te lași paralizat de urâciunea păcatului comodității: a spus papa Francisc în omilia Sfintei Liturghii celebrată marți, 28 martie, în capela Casei Sfânta Marta din Vatican.
În centrul omiliei pontifului s-a aflat Evanghelia din liturgia zilei (după sfântul Ioan, capitolul 5) în care se relatează despre omul suferind de mult timp, fiind bolnav de 38 de ani. Bolnavul zăcea, alături de alți orbi, șchiopi, paralizați, în preajma piscinei numită în evreiește Betesda, lângă Poarta Oilor din Ierusalim, așteptând ca cineva să se îndure de el și să-l coboare în piscina despre care se spunea că, atunci când cobora un înger și agita apele, primii care intrau în piscină erau vindecați. Isus, văzându-l pe acest om l-a întrebat: "Vrei să te faci sănătos?"
Papa Francisc: «Ce frumos! Isus ne întreabă mereu: "Vrei să te faci sănătos?", "Vrei să fii întotdeauna fericit?" La acea întrebare a lui Isus, toți ceilalți care erau prezenți acolo, mutilați, șchiopi, orbi, paralizați, i-ar fi răspuns: "Da, Doamne, da!" Însă omul despre care relatează Evanghelia este ciudat, răspunzându-i lui Isus: "Doamne, nu am nici un om ca să mă facă să cobor în piscină când apa este agitată. Până când vin eu, coboară altul înaintea mea". Răspunsul este o plângere, care s-ar putea traduce prin: "Uite, Doamne, cât de rea și de nedreaptă a fost viața cu mine. Toți ceilalți pot merge să se vindece, în vreme ce eu stau aici de 38 de ani…»
Acest om – observă papa Francisc – era asemenea unui copac plantat de-a lungul cursurilor de apă, despre care vorbește primul Psalm, însă avea "rădăcinile uscate", iar acele rădăcini "nu ajungeau la apă, nu puteau lua sănătate din apă":
Papa Francisc: «Acest fapt se înțelege din comportamentul omului, din plângerile lui și din încercarea de a da vine pe altcineva, spunând că sunt ceilalți care coboară în piscină înaintea lui, în vreme ce el rămâne pe loc de 38 de ani… Comoditatea este un păcat tare urât. Omul despre care ne relatează Evanghelia era bolnav nu atât din cauza paraliziei de care suferea cât de inactivitate, care aste mai rea chiar și decât inimă căldicică. Cu o astfel de boală trăiești pentru că ai suflare de viață însă nu ai dorința de a merge mai departe, de a face ceva în viață, este ca și cum ai fi pierdut memoria bucuriei. Acest om nu cunoștea bucuria nici măcar după nume, în acest fapt constând starea de păcat, de boală. Comoditatea, această boală urâtă te face să spui: "Stau bine așa, m-am obișnuit așa… Însă viața a fost nedreaptă cu mine". Aceste expresii trădează resentimentul, amărăciunea acelei inimi.»
Isus nu-i reproșează nimic, însă îi spune: "Ridică-te, ia-ți targa și umblă!" Omul paralizat este vindecat însă, dat fiind că era sâmbătă, iudeii îi spun acestuia că nu este legal să fie vindecat în acea zi, întrebându-l cine l-a vindecat. "Cel paralizat" – a observat pontiful - "nici măcar nu i-a mulțumit lui Isus, nici nu l-a întrebat cum îl cheamă", ci "s-a ridicat și a plecat". "Comoditatea" – a explicat papa Francisc - "este păcatul care paralizează, care ne face să fim ca paralizați, care nu ne îngăduie să ne mișcăm. Și azi, Domnul privește la fiecare dintre noi, și văzând acest păcat ne spune: 'Ridică-te!'"
Papa Francisc: «Azi, Domnul spune fiecăruia dintre noi: "Ridică-te, ia viața așa cum este, frumoasă, urâtă cum este și mergi mai departe. 'Nu-ți fie teamă, mergi mai departe cu targa ta.' [Cineva ar putea răspunde] 'Însă, Doamne, cum să fac, căci nu este ultimul model' Mergi mai departe. Cu targa aceea care-i poate urâtă, dar mergi mai departe. Aceasta este viața ta, aceasta este bucuria ta. 'Vrei să te însănătoșești?, este prima întrebare pe care ne-o pune azi Domnul (…) Și dacă noi spunem: 'Da, vreau să mă vindec. Da, Doamne, ajută-mă, astfel vom ști cum este bucuria mântuirii'»
RV/AM
