Binecuvântează pe Domnul, suflete al meu,
Tot ceea ce e în mine să binecuvânteze numele Său cel sfânt.
Binecuvântează pe Domnul, suflete al meu,
Nu uita toate binefacerile Sale.
El iartă toate fărădelegile tale,
Vindecă toate infirmitățile tale,
Eliberează din groapă viaţa ta,
Te înconjură cu bunătate și milostivire,
Satură de bunuri bătrânețile tale,
Se înnoiește ca vulturul tinerețea ta.
Domnul săvârșește lucruri juste,
Apără drepturile tuturor celor asupriți.
I-a făcut cunoscute lui Moise căile Sale,
Lucrările Sale fiilor lui Israel.
Milostiv și compătimitor este Domnul,
Încet la mânie și bogat în iubire.
Nu se ceartă la nesfârșit,
Nu dăinuie în mânie pentru totdeauna.
Nu ne tratează după păcatele noastre
Și nu ne răsplătește după vina noastră.
Cât este de înalt cerul peste pământ
Astfel este puternică milostivirea Sa peste cei ce se tem de El;
Pe cât este de departe răsăritul de apus,
Astfel depărtează de noi vina noastră.
Precum este duios un tată cu copiii,
Astfel este Domnul tandru cu cei ce se tem de El,
Pentru că El știe bine din ce suntem plăsmuiți,
Își amintește că suntem pământ.
Omul: ca iarba sunt zilele lui!
Ca floarea câmpului, aşa înflorește.
Dacă o bate vântul, nu mai este,
Și nu mai lasă nicio urmă.
Însă dragostea Domnului este din veci,
Pentru totdeauna peste cei care se tem de El
Și dreptatea Sa pentru fiii fiilor,
Pentru cei care păzesc legământul Său
Și-și amintesc poruncile Lui ca să le respecte.
Domnul Și-a așezat tronul în ceruri
Și împărăția Lui stăpânește universul.
Binecuvântaţi-L pe Domnul, îngerii Lui,
Puternici împlinitori ai poruncilor Lui,
Atenți la glasul cuvântului Său.
Binecuvântaţi-L pe Domnul, voi toate cetele Lui,
Slujitorii lui, care îndepliniți voința Lui.
Binecuvântaţi pe Domnul, voi toate lucrările Sale,
În toate locurile stăpânirii Lui.
Binecuvântează pe Domnul, suflete al meu.
Tot ceea ce e în mine să binecuvânteze numele Său cel sfânt. Sfântul Eusebiu explică acest verset: „ni se poate părea inutilă această menționare explicită a tuturor părților din noi ca să le punem să-L laude pe Domnul, însă chiar cele mai micuțe părți ale trupului nostru au fost stabilite de adâncul Înțelepciunii dumnezeiești iar armonia acestora trebuie să contribuie la preamărirea și laudă lui Dumnezeu”.
Se înnoiește ca vulturul tinerețea ta. Pentru sfântul Atanasie vulturul este simbolul și profeția învierii, ceea ce în contextul psalmului ne conduce cu gândul la viața nouă în Cristos spre care suntem născuți prin apa botezului, la o existență înnoită pentru totdeauna.
Pentru că El știe bine din ce suntem plăsmuiți, își amintește că suntem pământ. Paternitatea lui Dumnezeu Tatăl este cântată de acest verset care trimite cu gândul la înțelegerea și răbdarea Domnului față de oameni. Amintirea materiei din care este creat omul, pământ, îi face pe părinții Bisericii să spună că pământul fără apă riscă întotdeauna să se usuce și să se sfărâme, motiv pentru care are nevoie de apa botezului ca să fie armonios plăsmuit și alcătuit.
