Cântaţi Domnului un cântec nou,
Pentru că a săvârșit lucruri minunate.
I-au dat biruință dreapta Sa
Și brațul Său cel sfânt.
Domnul a făcut cunoscută mântuirea Lui,
A descoperit dreptatea Sa înaintea ochilor neamurilor.
Și-a adus aminte de iubirea Sa,
De fidelitatea Sa față de casa lui Israel;
Toate marginile pământului au văzut
Biruința Dumnezeului nostru.
Să-L aclame pe Domnul tot pământul,
Strigaţi, bucuraţi-vă şi cântaţi imnuri!
Cântaţi cu lira imnuri Domnului,
Cu lira şi în sunet de harpă;
Cu trâmbiţe şi în sunet de corn,
Aclamați înaintea Împăratului, Domnul.
Să răsune marea și tot ce e în ea,
Lumea și locuitorii ei.
Râurile să bate din palme,
Să tresalte împreună de bucurie munţii
Înaintea Domnului care vine să judece pământul:
Va judeca lumea cu dreptate
Și popoarele cu nepărtinire.
Cântaţi Domnului un cântec nou. Sfântul Eusebiu ne spune că psalmul 97 este un o profeție despre Mântuitorul: „Să intonăm un cântec nou pentru că lucrurile se schimbă cu venirea Sa. Răscumpărătorul, sosind pe acest pământ și gustând pentru noi moartea, ne dăruiește tainele Sale”.
Toate marginile pământului au văzut biruința Dumnezeului nostru. Scriitorul Origen interpretează adesea sfânta Scriptură căutând sensuri alegorice, spirituale și simbolice. El ne spune că pentru a-L vedea pe Domnul Dumnezeul nostru trebuie să fim la marginile pământului, adică să trăim nu după trup ci după spirit.