De Andrea Tornielli
Europa este amuţită, înspăimântată din cauza măcelului de la Nisa, care aduce în oraşele noastre experienţe devenite din păcate viaţă zilnică în atâtea oraşe din lume, îndeosebi în Orientul Mijlociu: cine se interesează, de exemplu, despre auto-bombele şi de multele victime provocate de atentatele de la Bagdad?
Şi în Africa numărul de morţi provocate de terorismul de matrice islamică fundamentalistă a crescut în mod semnificativ. Asta documentează o cercetare a IHS Jane's Terrorism and Insurgency Centre, centru de studii cu sediul la Englewood (Statele Unite), citată de revista misionară Nigrizia: atacurile teroriste au trecut de la 171 în 2009 la 738 în 2015. În acelaşi arc de timp, victimele provocate de atacuri au trecut de la 541 la 4.600, cu o creştere de peste 750%.
Conform cercetării, evoluţia fenomenului poate fi condusă la trei elemente: colaborarea dintre grupul nigerian Boko Haram şi ISIS, expansiunea în Africa occidentală a Al-Qaida în Maghreb Islamic (AQIM) şi reorganizarea lui Al-Shabaab în Somalia.
În primul caz, analiştii de la institutul de cercetare consideră legătura dintre Boko Haram şi ISIS mai relevantă decât este recunoscută în mod obişnuit. Din moment ce, în martie 2015, grupul jihadist nigerian a jurat fidelitate Califatului din Raqqa, s-a înregistrat o creştere a numărului de atacuri sinucigaşe în Nigeria şi în ţările limitrofe.
Escaladarea violenţei şi folosirea femeilor kamikaze amintesc de tacticile operative adoptate de grupul statului islamic. Boko Haram a înregistrat o însemnată întărire a capacităţilor sale de comunicare, graţie tehnicilor elaborate utilizate de Califat: a produs materiale video şi mesaje audio în cadrul unei strategii mai complexe de consolidare a propagandei jihadiste, postând în reţea filmări de atacuri şi criticând dur pe cel care susţine guvernul central de la Abuja. Totul alternând araba cu limba locală hausa.
Cu privire la expansiunea în Africa occidentală a Al-Qaida în Maghreb Islamic (AQIM), studiul citat din Nigrizia atestă legăturile construite de ISIS printre afiliaţii săi din Libia şi din Africa occidentală, căutând să-şi asigure gestiunea rutelor vechi de contrabandă prin Sahel.
AQIM a intrat de acum în competiţie deschisă cu ISIS pentru supremaţie în regiune şi asta implică creşterea riscului de episoade de terorism în acea zonă. Tocmai în această optică ramura nord-africană a reţelei qaidiste s-a reafirmat instaurând noi alianţe cu grupurile locale.
Conform experţilor institutului de cercetare este probabil ca în următoarele luni grupul condus de emirul Abdelmalek Droukdel să poată mări numărul de atacuri şi să lărgească raza sa de acţiune, lovind şi în ţări care anterior nu au fost obiect al violenţei islamiste, precum Senegal şi Ghana.
În sfârşit, cât priveşte recrudescenţa operativă a grupului extremist Al-Shabaab, IHS afirmă că jihadiştii somalezi au întărit capacitatea lor de a duce la capăt atacuri letale pe scară largă pentru a alimenta climatul de tensiune. În ultimele treisprezece luni au lovit patru baze militare ale AMISON, cu pierderi însemnate printre soldaţii din misiunea creată în ianuarie 2007 de Consiliul de Pace şi Securitate al Uniunii Africane.
În 2015, au fost luate în vizor compoundde la Lego şi baza de la Janale, în Scebelli de Jos. Apoi, la începutul lui 2016, a fost atacată baza de la El Ade şi la 9 iunie a venit rândul lagărului militar de la Halgan.
Atacurile repetate arată că AMISON apare tot mai mult în dificultate să contrasteze cu eficacitate pe rebelii somalezi, care exact ca AQIM ar încerca să arate toată relevanţa lor în Cornul Africii pentru a contrasta tentativa de a face prozeliţi în interiorul său din partea lui ISIS.
(După Vatican Insider, 17 iulie 2016)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
