În ajunul referendum-ului de pe 23 iunie din Marea Britanie pe tema rămânerii sau ieșirii din Uniunea Europeană, reprezentanții bisericilor creștine europene au publicat o scrisoare deschisă în care afirmă că, dincolo de dezbaterile actuale, ”Europa are nevoie de o nouă viziune”. Scrisoarea, preluată de agenția SIR, este publicată de Conferința bisericilor europene (Kek), organizație care reunește Bisericile tradițiilor ortodoxă, protestantă și anglicană de pe Bătrânul continent. Este necesar, afirmă reprezentanții Bisericilor, să se lanseze „o dezbatere amplă cu privire la viitorul Europei și la rolul Bisericilor în acest demers”. În ciuda obiectivelor atinse de Europa, se citește în scrisoare, pentru multe persoane Uniunea Europeană ”a devenit o instituție mecanică și tehnocrată, un proiect de birocrați, din ce în ce mai îndepărtată de preocupările cetățenilor, ceva impenetrabil și costisitor”. Susținerea populară a Uniunii Europene este în declin, un fapt agravat de modul în care numeroși lideri naționali atribuie Uniunii responsabilitatea pentru ceea ce nu funcționează”. De aici, necesitatea de a ”regândi Europa ca un ansamblu și a reafirma valorile care au fost în inima proiectului său istoric”. Uniunea Europeană se află, într-adevăr, la un moment de răscruce dar, continuă scrisoarea deschisă, tocmai aceste provocări cer europenilor ”să lucreze împreună pentru a nutri speranța și a căuta soluții constructive la problemele comune”.
Semnale privind dorința de schimbare a Uniunii Europene în contextul referendum-ului din Marea Britanie au venit și din partea liderilor germani. Astfel, ministrul german de finanțe, Wolfgang Schaeuble, a spus că ”Europa nu este într-o formă bună” și indiferent de rezultatul referendumului, ”nu vom putea merge mai departe așa cum am făcut până acum”. ”Marea Britanie este o piață importantă pentru economia germană și un «Brexit» ar provoca daune considerabile”, a adăugat ministrul german.
Potrivit ultimului sondaj realizat înainte de referendum, tabăra care cere ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană (Leave) ar fi cu un procent înaintea celei care susține rămânerea (Remain). Lupta va fi foarte strânsă, a recunoscut premierul britanic David Cameron într-un interviu pentru Financial Times, drept care ”nimeni nu poate să spună care va fi rezultatul”. Susținător al continuării parcursului Marii Britanii în interiorul Uniunii Europene, premierul Cameron și-a îndemnat concetățenii să se gândească la visele și speranțele copiilor lor. Dacă se rămâne în UE, a afirmat, ”avem cea mai bună dintre cele două lumi”, iar ”dacă votăm pentru ieșirea din UE, totul s-a sfârșit”, avertizând astfel cu privire la ”riscul enorm” pe care l-ar presupune un «Brexit» pentru economia britanică.
Semnificativ, dezbaterile relevante pe tema «Brexit» s-au concentrat de cele mai multe ori pe riscurile economice pe care o eventuală ieșire a Marii Britanii le-ar declanșa asupra celorlalte țări. De aceea, iese și mai mult în evidență importanța celor spuse de reprezentanții Bisericilor creștine în scrisoarea deschisă: riscurile sau avantajele economice reprezintă doar o parte a problemei.
Ca să rămână unită, Uniunea Europeană are nevoie de ceva mai mult. Nu întâmplător, la primirea premiului ”Carol cel Mare”, papa Francisc sublinia necesitatea revizuirii proiectului european și urgența unei mai mari unități între creștini. ”Numai o Biserică bogată în mărturisitori”, afirma Pontiful, ”va putea să verse încă o dată apa limpede a Evangheliei la rădăcinile Europei. În acest sens, drumul creștinilor spre unitatea deplină este un mare semn al timpurilor, dar și o exigență urgentă de a răspunde la chemarea Domnului «pentru ca toți să fie una» (In 17,21).
Papa Francisc: «Cu gândul și inima, cu speranță și fără nostalgii zadarnice, ca fiu care își regăsește în mama Europă rădăcinile vieții și ale credinței, visez un nou umanism european, ”un drum constant de umanizare”, care are nevoie de ”memorie, curaj și de o utopie sănătoasă și umană”. Visez o Europă tânără, capabilă încă să fie mamă: o mamă care să aibă viață, pentru că respectă viața și oferă speranță de viață. Visez o Europă care să aibă grijă de copil, care îl ajută ca frate pe cel sărac și pe cel care sosește în căutare de primire pentru că a pierdut totul și cere adăpost. Visez o Europă care îi ascultă și valorifică pe cei bolnavi și bătrâni, pentru ca să nu mai fie considerați obiecte neproductive de rebut. Visez o Europă în care a fi migrant nu este un delict, ci o invitație la o angajare mai mare cu demnitatea întregii ființe umane. Visez o Europă în care tinerii să respire aerul curat al onestității, să iubească frumusețea culturii și a unei vieți simple, nepoluată de nenumăratele necesități ale consumismului; în care a se căsători și a avea copii sunt o responsabilitate și o mare bucurie, nu o problemă adusă de lipsa unui loc de muncă insuficient de stabil. Visez o Europă a familiilor, cu politici cu adevărat eficace, bazate mai mult pe chipurile oamenilor decât pe numere, mai mult pe nașterea fiilor decât pe creșterea bunurilor. Visez o Europă care promovează și tutelează drepturile fiecăruia, fără a uita de obligațiile față de toți. Visez o Europă despre care să nu se spună că angajamentul pentru drepturile omului a fost ultima ei utopie».
