”Vrem să mergem împreună cu ortodocșii pe calea dialogului, să construim nu doar pacea, dar vrem unitatea între Biserici”: a spus arhiepiscopul major Sviatoslav Șevciuk, întâistătorul Bisericii greco-catolice ucrainene, în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii organizată la Roma marți, 23 februarie 2016. Într-un dialog destins și deschis, în care a răspuns la diverse întrebări și a anunțat că va fi primit în audiență de Sfântul Părinte, prelatul ucrainean a revenit la Declarația de la Havana semnată de papa Francisc și patriarhul Kirill al Bisericii ortodoxe ruse. Arhiepiscopul major greco-catolic a explicat perplexitățile și polemicile care au apărut după întâlnirea ecumenică din Cuba dar a subliniat mai presus de toate valoarea pozitivă a evenimentului care a spus că reprezintă un punct de pornire și nu de sosire.
”«În sfârșit!» Aceasta este expresia pe care am repetat-o la rândul meu în fața îmbrățișării dintre papa Francisc și patriarhul Kirill”, a spus arhiepiscopul Șevciuk la întâlnirea cu jurnaliștii, întorcându-se cu gândul la întâlnirea din 12 februarie de la Havana. ”Eu – a afirmat – cred că această îmbrățișare este cu adevărat un lucru sacru. Acest fel de întâlniri reprezintă pietre de hotar pe drumul ecumenic al Bisericii”. ”Duhul Sfânt a deschis orizonturi necunoscute, făcându-ne să ieșim din limitele umane”, a mai spus arhiepiscopul punând accentul pe valoarea pozitivă a întâlnirii și a Declarației comune în ansamblul ei chiar dacă, a remarcat prelatul, textul nu are în toată părțile sale aceeași claritate.
Arhiepiscopul major al Bisericii greco-catolice din Ucraina nu a trecut cu vederea peste perplexitățile și suferința care au apărut în țara sa după întâlnirea din Cuba. Este bună, a remarcat, afirmarea ”dreptului de a exista”, recunoscut ”comunităților ecleziale”. Tot la fel, un pas înainte îl reprezintă în textul Declarației ”dreptul de a-i asista pe credincioșii noștri în tot locul”, un drept care – a subliniat prelatul – până acum nu era admis. Cu toate acestea, arhiepiscopul greco-catolic a spus că noi nu trebuie să cerem nimănui dreptul de a exista, numai Dumnezeu îl stabilește; totodată, face rău pentru înțelegerea adevărului puțina claritate a textului când se atinge chestiunea ”uniatismului” și folosirea generică a termenului ”comunități ecleziale”, chiar dacă nu se referă precis la Biserica greco-catolică. Și aceasta, a subliniat el, ”pentru că în terminologia teologiei ecumenice moderne acest termen este folosit pentru comunitățile creștine care nu au păstrat plinătatea succesiunii apostolice. În schimb, noi suntem o parte integrantă din comuniunea catolică”.
Arhiepiscopul major, solicitat de întrebările jurnaliștilor, a subliniat faptul că și modul în care Declarația comună prezintă războiul din Ucraina reprezintă o sursă de polemici. Acum nu se mai vorbește la fel de mult de acest conflict dar cu toate acestea el există și este o dramă pentru 45 de milioane de oameni. În fiecare zi sunt morți, răniți, intrări de soldați ruși și arme grele. În realitate, nu este vorba de un conflict civil ci de o agresiune străină, iar acest fapt nu este menționat în Declarație. ”Dar Sfântul Părinte”, a continuat prelatul, ”a clarificat mult, pentru că a afirmat că a avut întâlniri cu cei doi președinți, și se referea atât la președintele Putin cât și la președintele ucrainean Poroșenko. Acest fapt este cu adevărat frumos, liniștitor, pentru că Papa a spus: «Eu am vorbit cu toți, spunându-le: încetați, faceți pace!».
Din lunga conversație cu jurnaliștii arhiepiscopul major al Bisericii greco-catolice din Ucraina a spus că întrebarea cu care toți trebuie să ne confruntăm este: care pași trebuie făcuți pe drumul unității voită de Cristos prin rugăciunea sa ”ca toți să fie una?”. De importanță fundamentală este dialogul în adevăr, realizat pe un ton așezat, și liberi de condiționări geopolitice, fiind atenți la pericolul instrumentalizării religiei. ”Creștinii pot începe un dialog, pot să se asculte unii pe alții, să se ierte, să facă pace, să pășească pe un drum care duce spre unitatea deplină și vizibilă numai când vor fi liberi de geopolitică, de supunerea față de puterea temporală, liberi de nebunia stăpânitorilor acestei lumi”. În această privință, este nevoie de comuniune, de curajul de a merge înainte pe drumul ecumenic și de dialog, ținând întotdeauna cont de bogăția întâlnirii fără precedent dintre papa Francisc și patriarhul Kirill.
(rv – G. Ceraso – A. Dancă)
