Episcopatul mondial invită COP 21 (Paris) la o decizie privind schimbările climatice

Apelul președinților Conferințelor episcopale ale asociațiilor continentale din întreaga lume

Președinții asociațiilor continentale ale conferințelor episcopale au lansat un apel puternic către negociatorii și șefii de stat care participă în luna decembrie la summitul COP 21 de la Paris pentru a găsi un acord internațional în privința climei. Apelul subliniază importanța enciclicei Laudato Si' a Papei Francisc. Semnatarii i se alătură Sfântului Părinte în a pleda pentru o schimbare majoră la Paris, în direcția unui acord cuprinzător acceptat unanim.

Apelul e o chemare înflăcărată spre a lucra pentru aprobarea unui acord climatic corect, cu putere legală și cu un impact real, care să pună binele comun deasupra intereselor naționale și care să protejeze „casa noastră comună și pe toți locuitorii ei”. Acordul, potrivit semnatarilor, ar trebui să limiteze creșterea temperaturii globale pentru a evita impactul climatic catastrofal, în special asupra comunităților vulnerabile. Pe baza dovezilor științifice, liderii religioși observă că dependența excesivă de combustibili fosili este prima cauză a schimbărilor climatice accelerate, și cer nu doar „reducerea drastică a emisiilor de dioxid de carbon și alte gaze toxice, dar și sfârșitul erei combustibilului fosil.”

Structurat în zece puncte, apelul se bazează pe experiența concretă a oamenilor de pe toate continentele și leagă schimbările climatice de nedreptățile sociale și de excluderea celor mai sărăci și mai vulnerabili dintre cetățeni. Așa cum afirmă Papa Francisc în Laudato Si', clima este un bine comun, aparținând tuturor, iar degradarea sa ne solicită să redefinim noțiunile noastre de „creștere” și „progres”, regândindu-ne stilul de viață. Biserica este de asemenea martor al felului în care schimbările climatice afectează comunitățile și persoanele vulnerabile, iar semnatarii cer ca „dreptatea socială să fie pusă în prim-plan”.

Semnatari: Cardinalul Oswald Gracias - Președinte al FABC (Asia), Cardinalul Péter Erdő – Președinte al CCEE (Europe), Cardinalul Reinhard Marx – Președinte al COMECE (Europe),  Cardinalul Ruben Salazar Gomez - Președinte al CELAM (Latin America), Preafericitul Cardinal Béchara Boutros Rai - Președinte al CCPO (Consiliul of Patriahilor catolici orientali),  Arhiepiscopul Gabriel Mbilingi - Președinte al SECAM (Africa), Arhiepiscopul John Ribat - Președinte al FCBCO (Oceania), Arhiepiscopul Joseph Kurtz – Președinte al USCCB (USA) și Episcopul David Douglas Crosby, OMI Președinte al CCCB-CECC (Canada).

Apelul a fost scris în colaborare cu rețelele CIDSE (Alianța Internațională a agențiilor catolice pentru dezvoltare) și Caritas Internationalis, cu susținerea Consilului Pontifical pentru Justiție și Pace.          

Cele 10 puncte:

1. A ține cont nu doar de aspectele tehnice, ci și de cele etice și morale ale schimbărilor climatice, așa cum este indicat în Articolul 3 al Convenției-Cadru ONU asupra Schimbărilor Climatice.
2. A accepta că atmosfera și clima sunt bunuri comune globale ce aparțin și sunt destinate tuturor.
3. Adoptarea unui acord global corect, eficient și cu putere legală, bazat pe o viziune ce afirmă nevoia de a trăi în armonie cu natura și de a garanta respectarea drepturilor omului pentru toate persoanele, inclusiv pentru popoarele indigene, pentru femei, tineri și muncitori.
4. Limitarea strictă a creșterii temperaturii globale și stabilirea obiectivului eliminării complete a emisiilor de carbon până la jumătatea acestui secol, pentru a proteja comunitățile care suferă în mod direct impactul schimbării climatice, cum ar fi cele din insulele Pacificului și din regiunile de coastă. Asigurarea că limita de temperatură este stabilită printr-un acord cu putere legală, cu angajamente ambițioase de compensare și acțiuni din partea tuturor statelor prin care să se recunoască responsabilitățile comune dar diferențiate, dar și capacitățile lor, pe baza principiilor de echitate, a responsabilităților istorice și a dreptului la dezvoltarea sustenabilă. Pentru a se asigura că reducerile de emisii promovate de state sunt în acord cu obiectivul eliminării carbonului, guvernele trebuie să evalueze periodic propriile angajamente și obiective. Și pentru a avea succes, aceste evaluări trebuie să fie științifice, echitabile și obligatorii.
5. Dezvoltarea unor noi modele de creștere și a unor stiluri de viață care să fie compatibile din punct de vedere climatic, să adreseze problema inegalității și să elibereze oamenii de sub povara sărăciei. Este astfel vital ca era combustibililor fosili să se încheie, aici fiind vorba și de emisiile provenite din sectorul militar, aviatic și naval, și de a se oferi acces la energie ieftină, sustenabilă și sigură.
6. Asigurarea accesului la apă și teren cultivat în mod sustenabil, acordând prioritate soluțiilor orientate spre om, și nu spre obținerea profitului.
7. Asigurarea  participării celor mai săraci și vulnerabili la toate nivelurile luării deciziilor.
8. Un angajament pentru ca acordul din 2015 să ofere o abordare adaptată nevoilor imediate ale celor mai vulnerabile comunități, construind pe alternativele locale.
9. Recunoașterea faptului că nevoile de adaptare depind de succesul măsurilor de compensare. Cei responsabili pentru schimbările climatice au o responsabilitate în a-i ajuta pe cei mai vulnerabili să se  adapteze și să compenseze pierderile și pagubele, făcând accesibile tehnologia și expertiza necesare.
10. A oferi planuri clare pentru modalitatea în care statele vor face angajamente financiare predictibile, consistente, asigurând o finanțare echilibrată a acțiunilor de compensare și a eforturilor de adaptare.

Traducere: Alin Vara