Culisele unui proiect ecleziastic incomplet, numirea mitropolitului Ioan Vancea cardinal: tema conferinţei care are loc joi, 12 noiembrie a.c., la Colegiul Pio Romeno din Roma, susţinută de Ion Cârja, conferenţiar doctor al Universităţii Babeş Bolyai din Cluj-Napoca. Arhiepiscop de Alba Iulia şi Făgăraş, mitropolit al Bisericii române unite cu Roma în perioada 1868-1892, episcopul Ioan Vancea de Buteasa este cel care a celebrat prima liturghie greco-catolică în limba română în Bazilica „Sf. Petru” din Vatican, pe 28 ianuarie 1870, în cadrul Conciliului ecumenic Vatican I la care a luat parte.
În cadrul aceleiaşi eveniment, la Colegiului Pio Romeno sunt prezentate două cărţi recent publicate. Prima dintre acestea este dedicată episcopului Ioan Bălan, „Episcopul Ioan Bălan în Arhivele Securităţii”, scrisă de istoricul Sergiu Stoica şi preotul Gabriel Buboi, rector al Colegiului Pio Romeno.
A doua, este publicaţia în limba italiană „Fede e martirio: testimonianza di fede delle Chiesa greco-catolica romena” („Credinţă şi martiriu: mărturie a credinţei Bisericii greco-catolice române”), sub îngrijirea preotului Vasile Man, postulator al cauzei de beatificare a episcopilor martiri greco-catolici. Aceasta întregeşte contribuţiile simpozionului „Credinţă şi martiriu” ţinut la Roma pe 23 noiembrie 2013, cu participarea cardinalului Leonardo Sandri, prefect al Congregației pentru Bisericile Orientale, cardinalul Lucian, arhiepiscop major al Bisericii Române Unite cu Roma, greco-catolică, episcopul Mihai Frățilă ale eparhiei greco-catolice de Bucureşti şi Bogdan Tătaru-Cazaban, ambasadorul României pe lângă Sfântul Scaun, precum şi reprezentanţi locali din Roma.
Personalitate erudită şi contribuţie elocventă a Bisericii Catolice de rit bizantin, mitropolitul Ioan Vancea a susţinut în cadrul primului Sinodului Ecumenic din Vatican (9 noiembrie 1869 - 30 iunie 1870) autonomia Bisericii Române Unite cu Roma şi guvernarea acesteia potrivit legislaţiei canonice. În cadrul acelaşi Conciliu Vatican I el a apărat autonomia, ritul şi limba liturgică română.
Un cunoscător iscusit al limbii latine, mitropolitul greco-catolic s-a dedicat explorării adevărurilor de credinţă comune cu cele ale Bisericii Catolice de rit latin, încurajând totodată păstrarea rânduielilor bizantine, aprobate ulterior de papa Leon al XIII-lea: ritualul, disciplina bisericească, calendarul.
Este imposibil de uitat rolul său în dezvoltarea învăţământului românesc. „Ştiinţa luminează, ea deşteaptă, întăreşte şi înavuţeşte pe popoare”: scria el într-o circulară din anul 1876, prin care cerea părinţilor să îşi trimită copiii la şcoală. Mitropolitul Ioan Vancea a îmbunătăţit planurile de învăţământ ale studiilor teologice secundare şi elementare, adăugând din 1879 în programul de învăţământ al Seminarului câteva studii practice: ritul oriental, cântul, tipicul bisericesc, dreptul civil, economia rurală, medicina pastorală, iar în 1888, filosofia, liturgica, omiletica. Din banii personali, prelatul greco-catolic a ridicat internatul pentru băieţi de la Blaj, pe care l-a transformat începând cu anul şcolar 1892–1893 în Şcoala civilă superioară de fete, iar pentru aceşti a construit „Internatul Vancean”, precum şi o sală de gimnastică, tot în «Mica Romă».
Mitropolitul Ioan Vancea a susţinut construirea a peste 300 de clădiri şcolare în satele ardelene şi a sprijinit gospodărirea, respectiv înfrumuseţarea Blajului, actuala Arhiepiscopie majoră a Bisericii Române Unite cu Roma greco-catolică.
(rv–M. Caba)
