(Vindecării îndrăcitului din Gherasa)
Duminica trecută, cea a Învierii Fiului văduvei din Nain, două alaiuri se încrucișau: cel al unei umanități îndoliate, aflat sub semnul suferinței și al morții, și cel divin, pe urmele lui Isus, aflat sub semnul bucuriei și al vieții. De-a lungul existenței, ne alegem încontinuu alaiul și pe cine vrem să urmăm. Evanghelia ne dezvăluie ce stă în spatele fiecăruia dintre cele două cortegii. Cea de duminica trecută ne descria rezultatul final al alegerii noastre: momentul în care vom ieși pe poarta cetății acestei lumi. Cea de astăzi ne dezvăluie în schimb un lucru surprinzător: prin alegerile noastre, trăim încă din timpul vieții noastre terestre, iadul sau raiul final.
Prințul acestei lumi nu poate da decât ceea ce are: înrobire și moarte. De aceea pe noi, creștinii, Domnul ne invită să trăim în această lume ca și cum nu am fii în lume. Să ne bucurăm de ea fără a deveni robi. Exemplul îndrăciților este unul extrem, pentru a ne ajuta să conștientizăm ce "daruri" oferă prințul acestei lumi. Însă mulțimea care vine la final în întâmpinarea lui Isus pentru a-i cere să plece, nu manifestă oare tot o formă de posesie? În loc să posede turma de porci, sunt posedați de ea în așa măsură încât mai bucuroși renunță la Dumnezeu decât la bunurile lor. Desigur, e o formă mai puțin spectaculoasă de posesie, însă nu de aceea mai puțin periculoasă.
De fapt alaiurile le revedem și astăzi: cel al lumii, care îl îndepărtează pe Fiul lui Dumnezeu fiindcă au făcut alegerea lor. Aceștia preferă porcii, la pachet cu mormintele și lanțurile și lipsa de libertate. Într-un cuvânt, iadul. Alaiul vieții în schimb, se formează de această dată nu doar în spatele lui Isus, ci și pe urmele celor ce-L urmează. Omul eliberat, dornic să meargă cu Isus, este trimis de Fiul Omului să fie, în numele Lui, un deschizător de drumuri. Prin mărturia vieții și a binelui pe care Dumnezeu l-a făcut în viața lui, cel vindecat va crea un propriu alai al vieții. Aceasta este de fapt datoria tuturor creștinilor: eliberați prin botez, să dea mărturie despre minunile pe care Domnul le împlinește în viața fiecăruia.
Fratele Mihai din Prilog spunea că toate sufletele pe care noi le-am ajutat să iasă din Purgator prin rugăciunile noastre, ne vor aștepta în momentul trecerii la Viața Veșnică și ne vor însoți înspre Ceruri. Dacă vom avea bucuria să fi ajutat și semenii din jurul nostru să se apropie și să guste din izvorul bucuriei și al vieții, ne vom trezi în mijlocul unui minunat alai: în spatele nostru cei pe care i-am apropiat de Dumnezeu prin mărturia propriei vieți, în fața noastră cei pe care i-am ajutat cu rugăciunile noastre, iar la capătul acestei minunate procesiuni, Isus ne va zâmbi cu brațele deschise!
PS Claudiu
Episcopul Curiei
Ev Lc 8,26-39
În vremea aceea a ajuns Isus cu corabia în ţinutul Gerghesenilor, care este în faţa Galileii. Şi ieşind pe uscat, L-a întâmpinat un bărbat din cetate, care avea demon şi care de multă vreme nu mai punea haină pe el şi în casă nu mai locuia, ci prin morminte. Şi văzând pe Isus, strigând, a căzut înaintea Lui şi cu glas mare a zis: Ce ai cu mine, Isuse, Fiul lui Dumnezeu Celui Preaînalt? Rogu-Te, nu mă chinui. Căci poruncea spiritului necurat să iasă din om, pentru că de mulţi ani îl stăpânea, şi era legat în lanţuri şi în obezi, păzindu-l, dar el, sfărâmând legăturile, era mânat de demon, în pustie. Şi l-a întrebat Isus, zicând: Care-ţi este numele? Iar el a zis: Legiune. Căci demoni mulţi intraseră în el. Şi-L rugau pe El să nu le poruncească să meargă în adânc. Şi era acolo o turmă mare de porci, care păşteau pe munte. Şi L-au rugat să le îngăduie să intre în ei; şi le-a îngăduit. Şi, ieşind demonii din om, au intrat în porci, iar turma s-a aruncat de pe ţărm în lac şi s-a înecat. Iar păzitorii văzând ce s-a întâmplat, au fugit şi au vestit în cetate şi prin sate. Şi au ieşit să vadă ce s-a întâmplat şi au venit la Isus şi au găsit pe omul din care ieşiseră demonii, îmbrăcat şi întreg la minte, şezând jos, la picioarele lui Isus şi s-au înfricoşat. Şi cei ce văzuseră le-au spus cum a fost izbăvit demonizatul. Şi L-a rugat pe El toată mulţimea din ţinutul Gerghesenilor să plece de la ei, căci erau cuprinşi de frică mare. Iar El, intrând în corabie, S-a înapoiat. Iar bărbatul din care ieşiseră demonii Îl ruga să rămână cu El. Isus însă i-a dat drumul zicând: intoarce-te în casa ta şi spune cât bine ţi-a făcut ţie Dumnezeu. Şi a plecat, vestind în toată cetatea câte îi făcuse Isus.
