De Andrea Tornielli
Gândindu-se la Air Force One, l-au rebotezat Shepherd One, adică "Păstorul Unu". Este avionul de la American Airlines care l-a purtat pe Francisc pe cerurile Americii şi apoi la Roma. Scrierea era prezentată cu orgoliu şi de tehnicienii de pe pistă, cusută pe gecile lor galbene. Dar atât Boeingul 777 de la American Airlines cât şi Airbusul 330 de la Alitalia folosit pentru zborul de venire, de la Roma în Cuba, au puţin sau nimic de-a face cu avionul preşedinţilor SUA.
Papa nu are un avion propriu şi cel pe care din când în când îl foloseşte pentru călătoriile sale nu are adaptări speciale. Nu există săli de reuniuni, nici dormitoare, chiar dacă până în urmă cu câţiva ani, când scaunele se puteau demonta cu uşurinţă pentru că nu conţineau cabluri şi fire, pentru zborurile mai lungi era pregătit un pat.
Astăzi Francisc poate să se odihnească pe fotoliul alb din Business Class care se află chiar lângă uşa de intrare şi nu are nicio dificultate să adoarmă.
Pe peretele care se află în faţă este pusă o icoană a Mariei. Zborul Alitalia cu sigla AZ4000 îl însoţeşte pe papa la mers, compania cu steagul ţării vizitate se ocupă de întoarcere. Când nu există, sau aceea care nu este suficient de sigură, compania noastră face totul.
La bord
Cu Francisc călătoreşte o suită compusă din circa douăzeci de colaboratori. Sunt ajutorul de cameră, Sandro Mariotti, cardinalul secretar de stat şi substitutul, purtătorul de cuvânt părintele Federico Lombardi, directorul Centrului de Televiziune Vatican Dario Vigan?, medicul personal al papei. Alte două personaje de nelipsit sunt organizatorul călătoriilor papale, Alberto Gasbarii, gentleman înalt şi discret, şi comandatul jandarmilor din Vatican. Domenico Giani, la conducerea echipei care se ocupă de siguranţa pontifului.
Bagajele lui Francisc sunt încărcate în cală. Cuprind nu mai hainele sale ci şi câteva veşminte, cârja pastorală şi darurile, uneori voluminoase, pe care papa le va dărui şefilor de stat şi episcopilor. De data aceasta erau şi cărţile şi CD-urile pentru Fidel Castro.
Bergoglio ia cu el în cabină vechea geantă neagră cu efectele personale, printre care aparatul de bărbierit pe care-l foloseşte de două ori pe zi: dimineaţa la 4.30 când se trezeşte, şi după-masă după siestă. Nu vrea ca barba să înţepe copiii pe care-i salută.
Semne distinctive ale zborului papal sunt tetiera şi pernele albe cu stema pontificală cusută pe ele. Şi meniul, tipărit pe cartonaş, are imprimată stema pontifului. Hostess şi stewart sunt aleşi dintre personalul cu experienţă. Fiecare zbor se încheie, pentru fiecare dintre ei, cu o fotografie aşezaţi lângă papa, care niciodată nu uită să intre în cockpit pentru a-i saluta pe piloţi.
Cu Francisc zboară şi circa şaptezeci dintre jurnalişti, fotografi şi cameramani de la principalele televiziuni şi agenţii din lume. Contribuie în manieră consistentă la cheltuielile zborului: plătesc un bilet întreg de clasa întâi, chiar dacă după aceea călătoresc la coadă. Există numai puţine locuri pre-stabilite, pentru fotografi, cameramani, radio şi agenţii. Cea mai mare parte este liberă şi cine urcă primul în avion găseşte loc mai bun.
Răspunsuri fără o schemă prefixată
Benedict al XVI-lea făcea imediat după decolare o conferinţă de presă mică, în ultimii ani cu întrebări trimise anterior şi selecţionate de Lombardi. Francesco preferă să facă asta în zborul de întoarcere, pentru a evita ca un răspuns rău interpretat să rişte să devieze atenţia de la conţinuturile călătoriei.
Nu vrea să cunoască dinainte întrebările şi dialogul fără perdea în italiană cu jurnaliştii timp de peste o oră: de obicei pentru a-l întrerupe este folosită scuza cinei care trebuie să se servească. Jurnaliştii se împart pe grupuri lingvistice, în cadrul cărora aleg dintre ei, în rotaţie, cine va pune întrebările, încercând să se evite dublări inutile. Cu papii Wojtyła şi Ratzinger, zborul de întoarcere pentru jurnaliştii din suită însemna în sfârşit relax.
Cu Francisc devine un maraton de muncă: trebuie de transcris interviul, de confruntat cu colegii fraza asta sau aia, de scris articolele care trebuie transmise imediat după aterizare.
Mult mai personală este întâlnire în zborul de mers, când Francisc se prezintă la coada avionului pentru a saluta pe fiecare dintre jurnalişti. Parcurge lent culoarele şi schimbă câteva cuvinte cu fiecare, însoţit de câţiva colaboratori cărora să le dea darurile, scrisorile, biletele şi cărţile pe care le primeşte.
Sunt unii care-i cer rugăciune, alţii un selfie, alţii îl fac să asculte glasul copiilor mici care-l salută înregistrat pe smartphone; alţii îi arată noua App cu emoticon-urile papale cu poveşti ilustrate auzind răspunsul "arăt mai bine acolo decât în realitate". Jurnalistul de la Telemundo îi încredinţează o copie a lui Emmy Awards câştigat pentru cea mai bună acoperire televizată a conclavului.
În zborul Roma-Havana, jurnalistul lanţului de televiziune Univision a dăruit papei o mare cutie de "empanadas", batoane de pâine umplute cu carne, tipice din Argentina. Francisc nu s-a gândit de două ori şi le-a dat imediat stewardeselor pentru ca să le decongeleze, împărţite în bucăţi şi oferite tuturor ca antreuri.
(După Vatican Insider, 28 septembrie 2015)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
