Providenţă sau preocupare? (Duminca Predicii de pe munte)
Evanghelia, Cuvântul lui Dumnezeu este sursa noastră de lumină şi de viaţă. Pentru a primi însă această lumină în toată bogăţia ei, avem şi noi ceva de făcut zi de zi: să ne îngrijim de ochiul sufletului, de fereastra prin care pătrunde această lumină în viaţa noastră, încercând să-l păstrăm curat printr-o viaţă trăită după poruncile Mântuitorului. Altfel riscăm să vedem distorsionat, să fim miopi în cele ale spiritului şi să înţelegem greşit Cuvântul Domnului. De exemplu, evanghelia de astăzi ar putea fi interpretată ca un imbold înspre lipsa de acţiune. De fapt, de multe ori vedem în jurul nostru creştini care se ascund în spatele unor astfel de fragmente evanghelice. E adevărat că Domnul are grijă de noi, însă asta nu ne scuteşte de a face ceea ce ne stă în putinţă. La fel ca în povestea în care ucenicul ajunge la părintele său spiritual şi intrând în chilie îi spune: “Am atât de mare încredere în Dumnezeu încât mi-am lăsat cămila dezlegată”. Bătrânul îi spune: “nebunule, du-te şi-ţi leagă cămila şi nu-l deranja pe Dumnezeu cu ceea ce poţi face tu”. Faptul că totul este un dar în viaţa noastră, aşa cum evanghelia de astăzi ne spune, nu trebuie să ne împingă la inactivitate, ci să ne ferească de a ne preocupa excesiv de cele necesare existenţei noastre, să ne apere de agitaţie. Padre Pio spune: “Roagă-te, speră, nu te agita. Agitaţia nu este bună la nimic. Dumnezeu e îndurător şi va asculta rugăciunea ta”. Iar sfântul Ignaţiu de Loyola ne îndeamnă să facem totul ca şi cum ar depinde doar de noi, dar să rămânem liniştiţi şi în pace, ştiind că toate sunt în mâinile Domnului.
Suntem astfel chemaţi să punem în locul pre-ocupării noastre, Pro-videnţa Cerului. Noi, de cele mai multe ori, în loc să ne ocupăm de treburile noastre, ne pre-ocupăm, adică ne agităm înainte de a ne ocupa efectiv de ceva. Evanghelia ne cere să lăsăm hâţurile vieţii noastre în mâinile lui Dumnezeu, în mâinile Providenţei, care vede dinainte nevoile şi necesităţile noastre. Asta înseamnă de fapt să avem doar un stăpân, care ne este Tată iubitor şi îndurător. Lui să-i încredinţăm vieţile noastre. Evanghelia din duminica tuturor sfinţilor, precum şi cea din duminica chemării primilor ucenici, ne explicau în mod clar ce înseamnă a avea un unic Stăpân al vieţii: a merge pe urmele Fiului lui Dumnezeu, a-L alege în fiecare clipă. Mergând pe urmele Fiului, devenim şi noi fii. Domnul ne devine prieten, Stăpânul ne devine Tată, iar Maica lui Dumnezeu devine Maică a noastră, a tuturor. Suntem cu drepturi depline parte a Împărăţiei Cerurilor.
PS Claudiu
Episcopul Curiei
Ev Mt 6,22-33
Luminătorul trupului este ochiul; de va fi ochiul tău curat, tot trupul tău va fi luminat. Iar de va fi ochiul tău rău, tot trupul tău va fi întunecat. Deci, dacă lumina care e în tine este întuneric, dar întunericul cu cât mai mult! Nimeni nu poate să slujească la doi domni, căci sau pe unul îl va urî şi pe celălalt îl va iubi, sau de unul se va lipi şi pe celălalt îl va dispreţui; nu puteţi să slujiţi lui Dumnezeu şi lui mamona. De aceea zic vouă: Nu vă îngrijiţi pentru sufletul vostru ce veţi mânca, nici pentru trupul vostru cu ce vă veţi îmbrăca; au nu este sufletul mai mult decât hrana şi trupul decât îmbrăcămintea? Priviţi la păsările cerului, că nu seamănă, nici nu seceră, nici nu adună în jitniţe, şi Tatăl vostru Cel ceresc le hrăneşte. Oare nu sunteţi voi cu mult mai presus decât ele? Şi cine dintre voi, îngrijindu-se poate să adauge staturii sale un cot? Iar de îmbrăcăminte de ce vă îngrijiţi? Luaţi seama la crinii câmpului cum cresc: nu se ostenesc, nici nu torc. Şi vă spun vouă că nici Solomon, în toată mărirea lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre aceştia. Iar dacă iarba câmpului, care astăzi este şi mâine se aruncă în cuptor, Dumnezeu astfel o îmbracă, oare nu cu mult mai mult pe voi, puţin credincioşilor? Deci, nu duceţi grijă, spunând: Ce vom mânca, ori ce vom bea, ori cu ce ne vom îmbrăca? Că după toate acestea se străduiesc neamurile; ştie doar Tatăl vostru Cel ceresc că aveţi nevoie de ele. Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate acestea se vor adăuga vouă.
