Abraham Lincoln rămâne una dintre cele mai importante figuri ale politicii americane. Cel de-al şaisprezecilea preşedinte al Statelor Unite le-a lăsat americanilor multe învăţături folositoare…
Deşi a avut patru fii, doar unul dintre ei a reuşit să supravieţuiască bolilor secolului al 19-lea şi să ajungă la maturitate. Abraham şi soţia sa au fost profund îndureraţi de decesul celor trei fii şi şi-au concentrat toată atenţia asupra lui Robert, unicul copil supravieţuitor.
În timpul şcolii, acesta şi-a dorit pentru fiul său cea mai bună educaţie, aşa că ţinea tot timpul legătura cu profesorii lui Robert, pentru a fi tratat cât mai bine.
Scrisoarea lui Abraham Lincoln către profesorii şcolii unde învăţa fiul lui, în care îi ruga pe aceştia să îi dea cea mai aleasă învăţătură a inspirat mulţi părinţi şi profesori, iar rugăminţile acestuia sunt cât se poate de actuale, deşi au fost scrise acum peste 150 de ani:
„Fiul meu va trebui să înveţe că nu toţi oamenii sunt sinceri şi oneşti. Dar învăţaţi-l dacă puteţi minunăţia cărţilor.
Şi totuşi, daţi-i timp să se gândească la misterul etern al păsărilor cerului, al albinelor de sub soare şi al florilor de pe câmp. În şcoală, învăţaţi-l că e mult mai onorabil să eşueze decât să trişeze.
Învăţaţi-l să aibă încredere în propriile-i idei, chiar dacă ceilalţi îi spun că se înşeală. Învăţaţi-l să fie amabil cu oamenii amabili şi dur cu cei duri.
Încercaţi să-i daţi fiului meu tăria de a nu urma mulţimea, să nu urmeze turma.
Învăţaţi-l să-i asculte pe toţi oamenii; dar învăţaţi-l de asemenea să selecteze ceea ce a auzit printr-o proiecţie a adevărului şi să păstreze doar ce e bun.
Învăţaţi-l, dacă puteţi, cum să râdă când e trist.
Învăţaţi-l că nu e nicio ruşine în a plânge. Învăţaţi-l să fie grijuliu cu cinicii şi să fie atent la linguşitori.
Învăţaţi-l să-şi „vândă” creierul celor care dau mai mult, dar niciodată să nu pună un preţ pe sufletul şi inima lui.
Învăţaţi-l să-şi astupe urechile la bârfă şi să lupte când crede că aceasta este soluţia. Trataţi-l gentil, dar nu-l protejaţi, deoarece numai testul focului face oţelul bun.
Lăsaţi-l să aibă curajul de a fi nerăbdător. Lăsaţi-l să aibă curajul de a fi brav. Învăţaţi-l să aibă întotdeauna încredere sublimă în el însuşi, deoarece apoi va avea încredere în umanitate.
Aceasta este o cerinţă mare, dar vedeţi totuşi ce puteţi face. Este aşa un copil de treabă, fiul meu!”