Iubitorii de artă pot admira la Muzeul Național al Țăranului Român în sala Tancred Bănățeanu până pe 8 mai expoziția de pictură monumentală „Restituire. Octavian Smigelschi 1866 – 1912” ce cuprinde lucrări de artă bisericească și laică aparținând valorosului artist plastic greco-catolic din Transilvania.
La vernisaj Alexandru Constantin Chituţă, curatorul expoziției, care se ocupă de câțiva ani de repunerea în lumină şi de restituirea operei lui O. Smigelschi, spunea că lucrările monumentale de factură bisericească ale artistului transilvănean „nu au mai văzut ochii publicului“ de mai bine de 100 de ani.
Au subliniat valoarea artistică a lui Octavian Smigelschi și Preasfințitul Virgil Bercea, Episcop greco-catolic al Oradiei, Preasfințitul Visarion, Episcop Ortodox al Tulcii, Acad. Răzvan Theodorescu, Iulia Mesea, muzeograf principal la Muzeul Naţional Brukenthal din Sibiu, și Virgil Niţulescu, directorul Muzeului Ţăranului Român.
În cadrul vernisajului a fost prezentat volumul de studii „Frumosul – măreția Adevărului“, de Alexandru Chituţă, și lansată în serie nouă revista culturală „Luceafărul“, apărută prima dată la începutul secolului XX.
A doua zi, după vernisajul expoziției, începând cu ora 11:00, Octavian Smigelschi a fost omagiat la Biblioteca Academiei Române într-o conferinţă în cadrul căreia au vorbit: acad. Răzvan Theodorescu, Iulia Mesea, de la Muzeul Național Brukenthal din Sibiu, Ioana Savu Gruiță, de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, şi Alexandru Chituţă.
Artist de formație academică, ambițios și perseverent, Octavian Smigelschi (1866-1912) a fost un pictor de seamă ce și-a pus o amprentă importantă în istoria artei românești.
Pictor complex, cu o educație plastică europeană firească la un intelectual ardelean al epocii 1900, Smigelschi este un creator de artă națională într-un mediu de multiculturalism care ar fi putut abate de la căutările a ceea ce s-ar putea numi „expresivitatea” expresiei naționale.
Talentul și sensibilitatea creatoare au completat deschiderea spre modernitate și tentația experimentărilor, dând naștere unor tablouri ce pot fi plasate stilistic la confluența dintre academism, naturalism și simbolism. Prin ansamblul operei sale de o mare diversitate, artistul a încercat instituirea unui nou stil național, în spiritul Artei 1900, prin noul aspect și noul rol al operei de artă, prin cuprinderea în sfera estetică a întregului ambient. Impresionează diversitatea abordărilor tehnice, stilistice, compoziționale, chiar a materialelor folosite (ciment colorat, acuarelă combinată cu guașă, ulei și foiță de aur, colaje de hârtii de diferite tipuri, culori, texturi), dar să nu remarcăm coerența și unitatea ansamblului.
Toate acestea l-au impus pe pictorul sibian Octavian Smigelschi ca cel mai important artist român transilvănean al perioadei, cu contribuții excepționale în pictura religioasă și o operă laică programatic înnoitoare.
Recunoaștem în activitatea de pictor de icoane spiritul ecumenic al lui Octavian Smigelschi, pictorul greco-catolic care a pictat atât iconostase și biserici greco-catolice, precum și ortodoxe, precum și luterane și evanghelice, devenind consacrat în arta modernă românească prin schițele monumentale pentru Catedrala greco-catolică din Blaj și pictura Catedralei mitropolitane ortodoxe din Sibiu. Tot în spirit ecumenic, Smigelschi este cel care leagă prin pictura sa Apusul de Occident. Această minunată armonie a picturii lui Octavian Smigelschi nu a fost niciodată atinsă, nici până atunci, nici de atunci încoace, astfel încât și astăzi pictura sa impresionează datorită calității și carismei sale.
