„Să vorbeşti astăzi despre libertatea religioasă înseamnă să înfrunţi o urgenţă care devine mondială: privind spre Orient, nu de puţine ori vorbim de o adevărată persecuţie violentă a celor care mărturisesc o credinţă diferită de cea oficială, dar nici în Occident nu lipsesc limitările libertăţii religioase, uneori destul de semnificative”, a spus card. Angelo Scola, arhiepiscopul de Milano, în cadrul conferinţei internaţionale Constantin la Milano. Edictul şi istoria lui, care se desfăşoară între 8 şi 11 mai, la Biblioteca Ambroziană din Milano.
Congresul internaţional este organizat de către Universitatea „Sacro Cuore” împreună cu Universitatea de Studii din Milano pentru a comemora, într-o manieră ştiinţifică, cei 1700 de ani de la Edictul din Milano.
„În ţările în care predomină şi azi religia de stat, unde nu a fost descoperită încă importanţa unei ”laicizări sănătoase”, a tutela libertatea religioasă înseamnă, în primul rând, încurajarea pluralismului religios, precum şi deschiderea către toate formele religioase, eliminând, de exemplu, legile care pedepsesc blasfemia”, atrage atenţia cardinalul milanez.
În occident însă „este necesară depăşirea neîncrederii latente în fenomenul religios, neîncredere prezentă în ambiguitatea unor concepţii laice care generează, într-o oarecare măsură, un ambient nefavorabil unei autentice libertăţi religioase”.
Aplicarea libertăţii religioase în societate este fragilă, chiar dacă, după cum spune cardinalul Scola, la prima vedere, ea poate fi găsită printr-un consens universal recunoscut, dar, în mod evident, realitatea este alta şi în cele din urmă se creează un nod care adună mai multe probleme grave”.
Printre divergenţele devenite deja „clasice”, cardinalul a amintit „raportul dintre adevărul obiectiv şi conştiinţa individuală”, „coordonarea dintre comunitatea religioasă şi puterea statului”, precum şi „problema interpretării universalităţii mântuirii prin Cristos într-un ambient multi-religios”.
Arhiepiscopul de Milano a subliniat că „aceste probleme decisive se întâlnesc astăzi cu variaţii foarte importante, precum raportul dintre căutarea religioasă personală şi mărturisirea ei comunitară, puterea legitimă a autorităţii publice de a distinge o religie autentică de una falsă, relaţia dintre religii şi secte, problema acută a libertăţii de a se converti, echilibrul dintre libertatea religioasă şi pacea socială. Toate acestea sunt probleme care au avut o configurare specifică în societăţile pluraliste”, a încheiat card. Angelo Scola, Arhiepiscopul de Milano.
Sursa:
ro.radiovaticana.va
