Conferința Episcopală din Belgia și-a exprimat, în mod clar și net, opoziția privind extinderea eutanasiei la persoanele afectate de demență. Poziția episcopatului belgian a fost exprimată într-o declarație publicată luni, 2 martie, de principalele cotidiene din țară. În document, prelații fac referire la propunerea de lege de extindere a eutanasiei la persoanele afectate de demență care, în precedență, au indicat această voință într-o declarație anticipată.
O ființă umană rămâne o persoană chiar și în caz de demență
Contextul actual este foarte complex, explică prelații în document: învechirea populației are drept consecință o creștere a numărului de cazuri de pacienți cu demență, cu handicap mintal profund și, de asemenea, a pacienților în comă sau în fază terminală. Îngrijirea acestor persoane "răspunde unei exigențe exclusiv etice" și nu economice, întrucât o ființă umană, chiar dacă este lovită de demență, rămâne o persoană până la moartea sa naturală". De aceea, continuă declarația, "demnitatea umană nu poate depinde de posedarea sau de lipsa anumitor capacități, aceasta fiind legată, în mod inalienabil, de simpla apartenență la specia umană, așadar orice persoană, chiar și în stare de demență, merită respect și trebuie să primească, în consecință, îngrijirile adecvate."
Nivelul moral al societății măsurat în gradul de atenție față de cei mai slabi
Oprindu-se asupra concepției de autonomie a persoanei, Conferința Episcopală din Belgia atrage atenția asupra dificultății de a da o definiție obiectivă aspectului privind calitatea vieții, situație din care derivă "riscul de a proiecta asupra pacientului preocupările și angoasele" persoanelor care le stau alături.
Episcopii belgieni au denunțat "climatul de eutanasiere" care se extinde din ce în ce mai mult în țara care, începând din 2002, a legalizat eutanasia pentru adulți. Episcopatul belgian subliniază că de atunci "limitele normative au fost violate în mod sistematic, iar evantaiul de categorii de persoane care ar putea intra sub incidența acestei legi nu încetează să se amplifice, într-atât încât se vorbește până și de dreptul la eutanasie pentru persoanele care se plâng de "suferința existențială și oboseala de a trăi".
Pornind de la aceste considerații, membrii Conferinței Episcopale din Belgia insistă asupra necesității ca societatea să continue să se îngrijească de cei mai slabi prin tehnici de diagnosticare precise și prin îngrijiri paliative adecvate etapei terminale, întrucât "nivelul moral al societății se măsoară în baza tratamentului rezervat membrilor săi cei mai lipsiți de apărare".
