”Am o mare iubire pentru Sfântul Iosif deoarece e un om puternic și tăcut. Pe masa mea am o imagine cu el dormind. Și în timp ce doarme are grijă de Biserică”
De Alessandro de Carolis
Puri ca porumbeii, știind să visăm familia precum Dumnezeu a gândit-o. Șireți ca șerpi, ca să nu ne lăsăm înșelați de cei care vor să distrugă familia. Va rămâne memorabil petru Filipine discursul Papei Francisc la ” Mall of Asia Arena”, stadion plin de lume, ale cărui trepte curg continuu în unde către scena iluminată, efect al entuziasmului a aproape 15 mii de persoane. Francisc întâlnește familiile pentru a le zice să nu piardă busola și să aibă încredere mereu în Dumnezeu, lăsându-se conduse de El cum făcuse de atâtea ori Sfânta Familie. Pentru ca să reușiți, zice – lăsând la o parte engleza formală și trecând la spaniola caldă care declanșează aplauze – trebuie să cultivați în familie ceva ce în alte părți s-a pierdut, și anume VISUL:
”Nu e posibil o familie fără vise”. Când într-o familie se pierde capacitatea de a visa, copiii nu cresc, iubirea nu crește, iar viața slăbește și se stinge (...) E foarte important să visați. Înainte de toate, să visați în o familie. Nu pierdeți capacitatea de a visa!”.
Idiologia să nu colonizeze familia
Construiți familii capabile să ”stea” cu Isus, cere Francisc. Deoarece familia care se roagă împreună și învață copiii ” valorile sfinte” este o binecuvântare pentru lume. În mod contrar, stigmatizată, trebuie să se apere de unele ”colonizări idiologice”, care nu au nimic de-a face cu visul de Dumnezeu și a ști să visezi:
” Și după cum popoarele noastre, la un anumit moment din istoria lor, au ajuns la maturitatea de a zice ”nu” oricărei colonizări politice, ca familie trebuie să fim foarte atenți, foarte abili, foarte puternici pentru a zice ”nu” oricărei tentative de colonizare idiologică a familiei. Și să cerem Sfântului Iosif, care este prietenul Îngerului, să ne trimită inspirația să știm când să zicem ”da” și când trebuie să zicem ”nu”.
Scenariul actual de dezintegrare a însăși esenței conceptului de familie, foarte puternic în Occident, dar poate nu așa de incisiv pe partea opusă a hărții lumii, face pe Francisc să se gândească la un predecesor al său, Paul al VI-lea. Și pentru Papa Montini, observă, când a scris Enciclica Humanae Vitae era vorba de o perioadă în care ” dechiderea la viață” era atacată, dar el ” avuse curajul să o apere”:
” Dar el privea mai departe, privea la popoarele planetei și a văzut această amenințare de distrugere a familiei din cauza lipsei copiilor. Paul al VI-lea era curajos, era un bun păstor și a avertizat oile sale cu privire la apropierea lupilor. Din Cer să ne binecuvânteze în această seară”.
Iosif, omul viselor
Protagonistul indiscutabil al discursului Papei este Sf. Iosif, omul ”viselor”. În somn primește de la înger avertismentul de a salva pe Maria și pe Isus de Irod, în vis să-l readucă în Israel, încetat fiind pericolul. Un Sfânt foarte iubit de Papa Francisc, nu este o noutate, care de această dată se îmbogățește cu o confidență:
” Vreau să vă împărtășesc și ceva personal. Am o mare iubire față de Sfântul Iosif, deoarece e un om puternic și tăcut. Pe masa mea de lucru am o imagine a Sfântului Iosif care doarme. Și în timp ce doarme are grijă de Biserică. Da! Poate să o facă! O știm! Când am o problemă, o dificultate, scriu un bilețel și îl pun sub imaginea Sfântului Iosif, ca să o viseze! Aceasta înseamnă: rugați-vă pentru această problemă”.
Acei micuți m-au emoționat
Vin pentru cei săraci, a zis Francisc motivând de ce este în Filipine. Și familiilor le cere să fie solidare cu acele care sunt în dificultate din cauza multor drame, precum sărăcia și migrația, două realități care reies din mărturiile oferite înainte de interviul lui Francisc de trei grupuri familiale, al treilea format dintr-un cuplu de surzi, care găsește în credință forța de a lua partea bună din ceea ce trăiesc, devenind învățători pentru copii surzi. Papa binecuvântează aceste cupluri și conclude oferind mărturia sa, aceea a vizitei făcute după Liturghia în catedrala la comunitatea care asistă copiii străzi:
”Astăzi m-am emoționat foarte tare, după Liturghie, când am vizitat această casă de copii singuri, fără familie. Câtă lume lucrează în Biserică pentru ca această casă să fie o familie. Aceasta înseamnă a merge înainte, profetic, semnificatul unei familii”.
Traducere: AMR