Ziua de 11 ianuarie a fost declarată, prin Hotărârea de Guvern nr. 458/5 mai 2010, Ziua Artei Fotografice în România. 11 ianuarie reprezintă ziua de naștere a lui Carol Popp de Szathmary (1812-1887), recunoscut ca primul fotograf al României.
Pictor și fotograf, Carol Popp de Szathmary s-a născut la 11 ianuarie 1812, la Satu-Mare.
A studiat la Seminarul Teologic din Blaj, dar l-a întrerupt, plecând să studieze pictura la Roma. A imortalizat chipuri și scene din Războiul Crimeii (1853-1856), devenind primul artist fotograf român și primul fotoreporter de război din lume. În primăvara lui 1854, artistul s-a deplasat pe malul Dunării, în preajma Olteniței și a Silistrei, unde se dădeau lupte, fotografiind bivuacurile, fortificațiile și combatanții. Staționarea trupelor rusești, apoi a celor turcești și austriece la București i-a oferit artistului fotograf o neașteptată posibilitate de afirmare, conform Agerpres.
Acest pionier al fotografiei a realizat o bogată colecție de chipuri militare. La Cabinetul de stampe al Academiei Române se păstrează mai multe clișee pe sticlă și fotografii cu ofițeri superiori din toate armele și din toate taberele. Lui îi aparține și portretul generalului rus, Mihail Dimitrievici Gorceakov, publicat în revista "The Illustrated London News" din 3 octombrie 1855.
A fost premiat în cadrul Expoziției Universale de la Paris din 1855, unde a prezentat albumul care cuprinde imagini din Războiul Crimeii. Pe lângă acest album, Szathmary a oferit câte un exemplar împăraților Napoleon al III-lea și Franz Iosif I, reginei Victoria, regelui Würtembergului și marelui duce Carl Alexander de Saxa-Weimar-Eisenach.
Bun desenator, specialist în tehnica acuarelei, a fost pictorul Curții Regale din Cotroceni. A fost pictor și fotograf oficial al regelui Carol I (1866-1914).
În perioada 1860-1870, Carol Popp de Szathmary a publicat un volum cu 100 de fotografii. A fost printre primii 10 fotografi din Europa.
A deschis expoziții la București (1864, 1868). La Viena (1873) a expus, cu ocazia Expoziției Universale, costume naționale și peisaje românești și a obținut premiul al II-lea. A murit la 3 iunie 1887.
Asociația Artiștilor Fotografi
La 28 noiembrie 1956, a fost înființată Asociația Artiștilor Fotografi, prin Ordinul nr. 1657 emis de Ministerul Culturii. Membrii fondatori au fost Aurel Bauch, ing. T. Silistrarianu, Eugen Iarovici, Hedy Löffler-Weiselberger, Vulpaș Gh, Hananel Ion, Lovinescu Andrei, ing. Comănescu Silviu, dr. Spiru Constantinescu, Löwy Tibor, Gheorghe Șerban, Kauffman Alfred, ing. Mărculescu Herbert, ing Tomescu Nicolae, Marinov Iulian, Spitzer Clara, Grigorescu Dan, Bacal Lidia, Tadeu Cios, Mihai Popescu, Hausleitner Frederic, ing. Bubuleac A. și Cernescu Sever.
Asociația Artiștilor Fotografi din România a avut sediul, inițial, în București, Piața Scânteii nr. 1, Raion Stalin. În 1960, sediul Asociației s-a mutat la parterul Palatului ''Universul'' din strada Brezoianu nr. 24, în care a fost amenajată o bibliotecă și o Galerie de artă fotografică. Era singura galerie permanentă de acest fel din România, aici fiind organizate expoziții ale unor artiști fotografi din țară și din străinătate. Asociația a obținut, ulterior, un spațiu pe strada Schitu Măgureanu, în care a fost amenajat un studio de creație cu o dotare tehnică fără precedent la vremea respectivă: aparate de fotografiat, aparate de mărit, lumini de studio, laboratoare pentru prelucrarea fotografiilor alb-negru și color și un punct de vânzare a materialelor fotosensibile (filme, hârtie și soluții).
În toată această perioadă, Asociația Artiștilor Fotografi a organizat Saloane Internaționale ale României, majoritatea fiind vernisate la Galeria Dalles din București.
Asociația Artiștilor Fotografi a editat, în colaborare cu Institutului Național de Informare și Documentare Științifică și Tehnică, buletinul Asociației, intitulat ''Fotografia'' (1966-1989), apoi, în colaborare cu Institutul Central de Documentare Tehnică, a editat caietele selective ''Fotografia'', în care au fost publicate, în principal, articole de tehnică fotografică, iar din 1990, pentru o perioadă foarte scurtă, revista ''Fotografia&Video''. Aceasta a reapărut în 2001, devenind organul de presă oficial al AAF-România. În 2001, AAF era compusă din opt filiale teritoriale: Banat, Bucovina, București, Dobrogea, Moldova, Muntenia, Oltenia și Transilvania, precum și din 17 fotocluburi afiliate, membri individuali străini și din diasporă și 1.500 de membri individuali. În scurt timp, AAF a redus numărul fotocluburilor la 15 și, ulterior, și-a încetat, practic, activitatea.
Abia în 2007, cinci artiști fotografi cunoscuți, președinți de fotocluburi, au demarat acțiunea de reconstituire a Asociației Artiștilor Fotografi din România. AAFR a încheiat protocoale de parteneriat cu 46 de organizații din orașele: Arad, București, Bistrița, Brașov, Brăila, Botoșani, Cluj-Napoca, Câmpina, Craiova, Galați, Gheorgheni, Gura Humorului, Odorheiu Secuiesc, Oradea, Miercurea Ciuc, Iași, Pitești, Ploiești, Râmnicu Vâlcea, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Suceava, Târgoviște, Târgu Mureș, Timișoara, Valea lui Mihai, respectiv cu organizații din țările limitrofe României: Cernăuți (Ucraina), Chișinău (R. Moldova), Debrecen și Szolnok (Ungaria), Novi — Sad (Serbia). În prezent, sediul Asociației este în sectorul 5 din Capitală.