Catolicii ucraineni de rit bizantin din Crimeea – anexată Rusiei la 1 martie 2014– şi din Ucraina Orientală, ocupată de separatiştii filo-ruşi, riscă să se întoarcă în clandestinitate. Aceasta este alarma arhiepiscopului major din Kiev-Halic, Sviatoslav Schevchuk, care cere Comunităţii Internaţionale o sensibilitate mai mare pentru această problemă.
Biserica Greco-Catolică nu are de fapt un statut juridic în ordonanţa rusă şi nu are rechizitele necesare pentru a fi înregistrată după 1 ianuarie 2015, când va intra în vigoare şi în Crimeea legea cultelor, prin care în a doua jumătate a anilor ’90 s-a reintrodus în Rusia obligaţia înregistrării organizaţiilor religioase străine.
Şi mai incertă şi confuză este situaţia în teritoriile ocupate de separatişti ruşi, unde în realitate se întoarce situaţia epocii sovietice.
Istoria se repetă
„Este paradoxal ca după celebrarea 25 de ani de la intrarea noastră în legalitate în epoca post-sovietică, în curând ne va fi negat dreptul de a desfăşura în mod legal activităţile noastre” – a declarat pentru agenţia Kathpress, arhiepiscopul Shevchuk. „În Crimeea şi în teritoriile ocupate deja nu este libertatea religioasă”.
Aceleaşi preocupări au fost confirmate de părintele Ihor Yatsiv, purtător de cuvânt al Bisericii Catolice din Ucraina – care a spus pentru agenţia americană Cns: „După două decenii de libertate, suntem făcuţi să o pierdem din nou”, a declarat
5 milioane de credincioşi
Reunită la Roma în 1596 (Unirea de la Brest), Biserica Greco-Catolică din Ucraina, vine încorporată în 1946 cu forţa Ortodoxiei, de către Stalin. Supravieţuită persecuţiilor regimului sovietic, aceasta numără în prezent aproximativ 5 milioane de credincioşi, concentraţi în partea occidentală a ţării, în Galiţia şi Transcarpatica. Comunitatea catolică ucraineană este numeroasă şi în diasporă, mai ales în Canada. În Crimeea, Biserica Greco-Catolică este prezentă prin 5 parohii.
Legea cultelor în Rusia
Noua lege asupra libertăţii conştiinţei şi asupra asociaţiilor religioase a fost introdusă în Rusia la sfârşitul anilor ’90 printre multe rezistenţe ale minorităţilor religioase pentru caracterul său restrictiv. Aceasta stabileşte că doar Biserica Ortodoxă a Patriarhatului din Moscova, Islamul, Ebraismul şi Budismul sunt „tradiţionale”. Pentru toate celelalte confesiuni, inclusiv cea catolică sunt prevăzute o serie de restricţii, printre care obligaţia înregistrării fără de care organizaţiile religioase „ne-tradiţionale” nu au personalitate juridică.
Sursa:ro.radiovaticana.va
