Suveranul Pontif efectuează marți, 25 noiembrie 2014, o călătorie oficială la Strasbourg, unde va ține discursuri la Parlamentul European și la Consiliul Europei. Călătoria papei Francisc are loc la 26 de ani de la cea efectuată de Sfântul Ioan Paul al II-lea, care arătase drept domenii prioritare pentru Europa unită apărarea mediului, solidaritatea față de imigranți și refugiați și reconstrucția unei viziuni integrale asupra omului.
Centrul Vatican de Televiziune (CTV) a realizat un interviu cu cardinalul secretar de Stat Pietro Parolin, întrebându-l mai întâi dacă chestiunile indicate de pontiful polonez mai sunt actuale:
Card. Parolin: ”Aș spune că sunt chestiuni foarte actuale. Mai mult, am putea spune că este de o actualitate dramatică să vorbim de situațiile de urgență, cum a subliniat de altfel de mai multe ori și Papa Francisc, de custodia creației – chestiune declinată în limbajul laic al ocrotirii mediului – și de solidaritatea față de persoanele care caută noi oportunități în afara țării. Acestea sunt teme care revin deseori în discursurile sale. Aș sublinia chestiunea solidarității, care nu este doar una din valorile Europei unite, dar și obiectivul însăși pentru existența Europei, una din dimensiunile ei fundamentale și perspectiva justă prin care poate fi abordată viziunea integrală asupra omului, cea de a treia chestiune care face parte din viziunea lui Ioan Paul al II-lea. Omul trebuie considerat în toate dimensiunile lui, așadar, și în dimensiunea lui spirituală și transcendentă, care este înzestrat întocmai cu această viziune integrală pentru a da un răspuns adecvat și constructiv la provocările pe care trebuie să le înfrunte”.
Sondajele – observă jurnalistul – spun că astăzi doar 30% din locuitorii Europei are o viziune pozitivă asupra Uniunii, un rezultat care se datorează, e drept, și crizei economice. Ideea de unitate europeană a pierdut strălucirea ei. Cum ar putea Europa să redescopere sensul identității sale?
Card. Parolin: ”Europa este percepută de multe ori de lume ca o realitate foarte îndepărtată, o birocrație care nu se interesează de problemele efective prin care trece lumea zi de zi. Pe de altă parte, această criză se conturează și într-o pierdere a speranței, s-a pierdut încrederea că Europa are capacitatea de a dea un răspuns la numeroasele probleme cu care se confruntă continentul. Știm, de exemplu, că spre deosebire de acum câțiva ani, a scăzut și optimismul față de viitor și în ce privește capacitatea Europei de a reacționa. Probabil, cred eu, nu mai este o realitate acceptată unanim ceea ce a stat la originea Europei, valorile care au făcut posibilă nașterea Europei. Acestea nu mai sunt o premisă comună care să permită confruntarea comună cu problemele, greutățile și provocările actuale. De aceea eu cred că este foarte important să se depună un efort de formare și educație, mai ales în rândul tinerilor, pentru a încerca să se arate concret validitatea proiectului european. Să se arate că proiectul european, dacă este trăit după spiritul și valorile părinților fondatori, care i-au dat viață, poate fi în măsură și astăzi să răspundă la provocările Europei de astăzi și să dea oamenilor răspunsuri concrete. Cred că această realitate este de importanță fundamentală, alături de spiritualitatea pe care aș identifica-o cu viziunea integrală asupra omului, a unui om care să nu fie redus la o singură dimensiune, ci considerat în totalitatea aspectelor și dimensiunilor lui”.
Papa Francisc – a reluat colegul nostru de la CTV – a spus la 15 iunie a.c., cu ocazia vizitei la Comunitatea Sfântul Egidiu, că ”Europa este obosită. Trebuie să o ajutăm să reîntinerească”. Pontiful menționa atunci faptul că 75 de milioane de tineri europeni nu au un loc de muncă și nu merg la școală. A căuta armonia dintre securitatea socială și solidaritate, poate fi o cale justă pentru Europa?
Card. Parolin: ”Eu cred că da, cred că aceasta este calea ce trebuie urmată. În timpurile noastre, din nefericire, marea problemă a Europei este șomajul, lipsa locurilor de muncă, mai ales pentru nenumărați tineri. Drept urmare, este în creștere excluziunea socială. În schimb, o solidaritate și o atenție acordată acestei categorii de persoane, ca și celorlalte – să ne gândim la migranți, la mamele care sunt singure în educația copiilor, la cei bătrâni sau cu handicap – atenția specială acordată acestor persoane reprezintă o cale sigură prin care se poate reda vigoare proiectului European. Pentru că, repet, Europa s-a născut tocmai din acest motiv, să asigure pacea și să asigure o atenție specială față de persoanele mai dezavantajate”.
Cele douăsprezece stele de aur care strălucesc pe drapelul albastru european sunt, practic, o referință la coroana simbolică pe care tradiția creștină o atribuie Sfintei Fecioare Maria. Acestea sunt rădăcinile Europei care, din păcate, sunt puse în discuție. Credeți că se încearcă o nouă evaluare a rădăcinilor creștine care stau la baza Europei?
Card. Parolin: ”Eu cred că da. Dacă ne uităm la Tratatul de la Lisabona, în primul articol, dacă îmi amintesc, sunt rechemate o serie de valori care esențial sunt valori creștine, care au rădăcinile lor în istoria și contribuția pe care creștinismul nostru le-a dat continentului, începând cu demnitatea persoanei umane, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept și respectarea drepturilor omului. Toate acestea sunt valori care iau naștere din acel «humus» al creștinismului și prin urmare, dacă se depune efortul de a le trăi și realiza, eu cred că se revigorează rădăcinile înseși ale Europei, fără a uita de contribuția specifică pe care creștinii trebuie să o dea și la construcția europeană. Cred că noi, creștinii, și noi, catolicii în mod particular, trebuie să fim convinși de bunătatea și validitatea acestui proiect și să ne aducem contribuția noastră în cele două sensuri. Pe de o parte, să dăm o inimă Europei, să dăm Europei un suflet. Cele mai multe plângeri se referă tocmai la această lipsă a unui suflet. Cred că aceasta este contribuția specifică pe care noi o putem oferi. Pe de altă parte, aș face referință la un concept foarte drag papei emerit Benedict al XVI-lea, și anume, îndemnul de a extinde spațiile rațiunii. Între credință și rațiune nu există opoziție, sunt spații de întâlnire și colaborare cu toți oamenii pentru construcția acestei Europe la care toți aspirăm și pe care toți o visăm”.
Papa Francisc, potrivit programului, va merge la două instituții europene diferite: una predominant politică, Parlamentul European, cealaltă, o instituție interguvernamentală, Consiliul Europei, care reunește reprezentanții a 47 de țări. Credeți că vor fi accentuări diferite în cele două discursuri ale Suveranului Pontif?
Card. Parolin: ”Este vorba de două organisme care prezintă aspecte diferite, au dimensiuni distincte. Papa va ține cont cu siguranță de trăsăturile respective, dar în același timp va sublinia ceea ce este comun și efortul pe care ambele instituții trebuie să-l depună, mai ales în ceea ce privește pacea și apărarea drepturilor omului, în construcția Europei”.
Sursa:ro.radiovaticana.va