de Stefano Magni
Lângă Chicago (guvernat de către Rahm Emanuel, ex-strategul lui Barack Obama) se găsește un mic oraș unde majoritatea populației este conservatoare. Este vorba de Grand Rapids, un orășel care se prezintă tuturor vizitatorilor ca fiind unul foarte liniștit construit parcă în jurul numeroaselor sale biserici reprezentate atât prin edificii cât și prin numărul confesiunilor. Sunt de toate felurile, de unele dintre acestea nici măcar nu am auzit și asta într-un microcosmos de câteva sute de mii de locuitori. Acest lucru demonstrează cât de fragmentată și cât de acerbă e concurența religioasă în această țară uriașă, Statele Unite ale Americii.
În Grand Rapid, printre creștini practicanți există un fenomen în creștere și anume școlarizarea acasă, ceea ce se identifică cu decizia de a educa copiii în cadrul familial, departe de programa scolastică laică, de ineficiența birocrației publice și în multe cazuri, din păcate, de violența colegilor de clasă.
În cadrul unor conferiţe ţinute la Universitatea Acton, am întâlnit un personaj foarte semnificativ și bine-cunoscut (cel puțin în SUA) în acest sector al învățământului de acasă: Shannon Wendt, o tânără mamă a cinci copii, celebră din păcate pentru ea în urma litigiului cauzat de „Obamacare”, fiind nevoită să plătească sistemul de asigurare obligatoriu cu o sumă de 4 ori mai mare decât cel normal, asta în contextul în care fenomenul home schooling era prea puțin cunoscut.
Cu această ocazie, am reușit să vorbim cu Shannon despre experiența sa de mamă și profesor. Ea ne-a mărturisit că totul este o chestiune de număr, lăsând să se înțeleagă că e mult mai ușor atunci când educația este îndreptată asupra unui număr mai mic de elevi decât atunci când trebuie să predai în față a 30 de elevi sau a mai multora.
Fiica cea mare Trinity, în vârstă de 10 ani, educată la domiciliu s-a bucurat și se bucură de un program educațional particularizat bazat pe tendințele și pe promovarea talentelor ei. Acest lucru este imposibil într-o școală publică sau chiar privată. Noi ca și catolici vedem clar cum educația catolică e din ce în ce mai puțin respectată în ambele sisteme. Toate valorile religioase sunt sterilizate și ascunse. În știință este promovat darwinismul, iar despre creație nu se amintește nimic. Uitând parcă în mod voit că la baza istoriei noastre și a culturii este creștinismul.
Acest lucru este cu atât mai accentuat cu cât s-au redus în mod semnificativ standardele educaționale în toate disciplinele de bază și mai ales prin descurajarea gândirii critice a elevilor. Există anumite standarde care implică studierea unor manuale de ideologie scientistă, materiaslistă şi chiar sexere studierea unor cărţi cu o puternică conotaţie sexuală. În cazul în care un părinte nu este mulțumit de educația primită de către propriul fiu în sistemul public este liber să opteze pentru sistemul -home schooling- doar că se va confrunta cu o serie de refuzuri și piedici puse din partea statului.
Dar în practică cum se organizează o școală acasă? E un angajament sustenabil?
Astăzi este mult mai ușor decât altădată. Succesul constă în găsirea materialelor didactice potrivite, alegând fiecare carte sau chiar cumpărarea anumitor seturi complete pentru fiecare nivel școlar. Totul se bazează pe capacitatea părintelui și a cunoștințelor sale de a alege cursuri ușoare și complexe. Un alt lucru care contează este legătura dintre familiile care fac home schooling-ul, dar prin intermediul internetului totul devine mult mai simplu și direct. Referindu-ne la înregistrarea în cadrul Ministerului Educației trebuie menționat faptul că acest aspect este unul foarte important astfel încât învățământul acasă să fie recunoscut. Cu toate că au existat anumite probleme în trecut, acum totul a intrat în normalitate. Elevul care este format acasă este considerat că fiind foarte pregătit cu o mare inițiativă individuală, bucurându-se de o mai mare libertatea în alegerea curriculum-ului său spre deosebire de elevul format în sistemul public.
Cu privire la extinderea fenomenului de homeschooling, Shannon Wendt amintește că atunci când a început numărul familiilor ce practicau educația la domiciliu puteau fi număraţi pe degetele de la o mână. În prezent acesta este de câteva sute, doar în Grand Rapids.
Traducere:Orian Remus Anghel
Sursa:www.lanuovabq.it