Pietre pe urmele lui Petru (Audio)

Meditație pentru Duminica a III-a după Rusalii - SF. APOSTOLI PETRU ŞI PAVEL - Ev Mt 16,13-19
Misterul chemării lui Petru şi misterul cheilor: două taine legate între ele, ce îşi dezvăluie sensul profund doar când sunt citite în logica iubirii şi a îndurării lui Dumnezeu.

Cine este Petru? Un pescar numit Simon, care într-o buna zi îl întâlneşte pe Isus, Fiul lui Dumnezeu. Din acel moment viaţa lui se schimbă. La fel şi numele şi identitatea. Primeşte un nume nou, şi toţi îl vor cunoaşte de acum încolo drept Petru. Ce stă de fapt la baza acestei schimbări? Întâlnirea lui cu Dumnezeu! Trăieşte cu Isus şi începe să cunoască taina iubirii lui Dumnezeu. Iar în iubirea lui Dumnezeu îşi descoperă adevărata identitate. Cu cât intră mai adânc în misterul iubirii cereşti, manifestat în persoana Mântuitorului, cu atât mai mult se descoperă pe sine.

Astfel misterul cheilor apare ca o continuare a identităţii lui Petru. Fiindcă acest mister se revelează exact în momentul în care Petru, prin harul divin, atinge culmea cunoaşterii lui Isus: “tu eşti Cristos, Fiul lui Dumnezeu”. Unei astfel de culmi îi corespunde o alta culme, aceea a identităţii lui Petru: “tu eşti Petru şi pe această piatră voi zidi Biserica mea. Ţie îţi voi da cheile...” Şi ce este de fapt acest mister al cheilor, dacă nu taina ce indică o corespondenţă între lumea noastră şi împărăţia cerurilor? Este şi ceea ce cerem de fapt încontinuu în rugăciunea Tatăl nostru: vie Împărăţia Ta. Şi de aceea, atunci când îngenunchem, de exemplu, şi primim dezlegarea pentru păcatele noastre, ceea ce se întâmplă acolo are o legătură profundă cu Împărăţia Cerurilor. La fel, când un bărbat şi o femeie decid să împlinească iubirea lor prin binecuvântarea Bisericii, taina aceasta este cuprinsă în mod misterios în taina Împărăţiei Cerurilor. Ceea ce se leagă şi se dezleagă pe pământ, este legat şi dezlegat şi în Ceruri.

Iubirea lui Dumnezeu, ce împlineşte iubirea din sufletele noastre, face ca Cerul să fie deja trăit, chiar dacă nu în mod desăvârşit, aici pe pământ. Din acest motiv porţile iadului nu au putere în faţa Bisericii lui Cristos zidită pe Petru: fiindcă o astfel de Biserică nu are doar componenta umană, ci poartă în ea taina Împărăţiei Cerurilor. Iar în faţa unei astfel de Împărăţii, puterea întunericului se risipeşte precum fumul, şi se topeşte precum ceara în faţa focului.

La o astfel de iubire suntem chemaţi şi un astfel de mister ni se dăruieşte. Cu cât vom trăi mai autentic această chemare, de a fi parte a Bisericii lui Cristos, cu atât mai mult adevărata iubire şi adevărata noastră identitate ni se va dezvălui în reala ei splendoare. Suntem chemaţi să fim pietre pe urmele lui Petru!

PS Claudiu
Episcopul Curiei

Ev: Matei 16,13-19
Şi venind Isus în părţile Cezareii lui Filip, îi întreba pe ucenicii Săi, zicând: Cine zic oamenii că sunt Eu, Fiul Omului? Iar ei au răspuns: Unii, Ioan Botezătorul, alţii Ilie, alţii Ieremia sau unul dintre prooroci. Şi le-a zis: Dar voi cine ziceţi că sunt? Răspunzând Simon Petru a zis: Tu eşti Cristosul, Fiul lui Dumnezeu Celui viu. Iar Isus, răspunzând, i-a zis: Fericit eşti Simone, fiul lui Iona, că nu trup şi sânge ţi-au descoperit ţie aceasta, ci Tatăl Meu, Cel din ceruri. Şi Eu îţi zic ţie, că tu eşti Petru şi pe această piatră voi zidi Biserica Mea şi porţile iadului nu o vor birui. Şi îţi voi da cheile împărăţiei cerurilor şi orice vei lega pe pământ va fi legat şi în ceruri, şi orice vei dezlega pe pământ va fi dezlegat şi în ceruri.