„Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta!” – Concert de Paști în Catedrala „Schimbarea la Față” din Cluj-Napoca
Sâmbătă, 27 aprilie 2024, în ajun de Florii, cu participarea Preasfințitului Părinte Claudiu, Episcopul de Cluj-Gherla, a pr. Vasile Tofană, Vicar general, a pr. Mircea Marțian, protopop de Cluj I, a numeroși preoți, credincioși, persoane consacrate în Catedrala clujeană a avut loc Concertul de Paști, în organizarea Episcopiei Române Unite cu Roma, Greco-Catolice de Cluj-Gherla.
Pr. Daniel Avram, director al Editurii Viața Creștină și al Biroului pentru Comunicații sociale, vice-rector al Catedralei, a prezentat fiecare cor și a lecturat din cuvintele Fericitului cardinal Iuliu Hossu, Episcop greco-catolic martir, care a păstorit Eparhia de Cluj-Gherla timp de 18 ani din această Catedrală, de care a fost despărțit apoi, la sfârșitul lui octombrie 1948, când a pornit împreună cu Cristos să urce dealul Calvarului prin închisoarea pentru credință.
Au înălțat sufletele la Domnul prin interpretarea unor lucrări muzicale specifice perioadei pe care Biserica o traversează, Săptămâna Mare și Sărbătoarea Învierii Domnului, corurile următoare:
La încheierea serii care a umplut de pace sufletele și le-a așezat la umbra Crucii Mântuitorului, Preasfinția Sa Claudiu a adresat câteva gânduri celor prezenți, mulțumind lui Dumnezeu „pentru atâta bogăție”, a mulțumit „pentru că nu este doar un concert artistic, ci e o credință cântată. Toți cei care ne-au încântat în această seară sunt oameni care cred, și care și-au cântat credința în moduri diferite, după darurile pe care le-au primit”.
Ierarhul și-a reamintit că în urmă cu trei ani, în sâmbăta lui Lazăr venea de la Blaj la Cluj pentru a rămâne după Înscăunarea sa ca Episcop de Cluj-Gherla. A spus: „Și, am ocazia cu totul specială astăzi, de a nu face nimic altceva decât să mă unesc în chip tainic cu glasurile celor care au adus, laudă lui Dumnezeu”. A mai spus: „Și auzind cuvintele Fericitului Ierarh Iuliu Hossu, să înțelegem cu toții împreună felul în care, deși întunericul, încercările, provocările și chiar moartea ne împresoară, sunt feluri prin care suntem chemați să descoperim prezența lui Dumnezeu tainică, misterioasă, în viața noastră. Asta s-a întâmplat în timpul persecuției. Asta se întâmplă și astăzi în feluri diferite. Fiecare dintre noi încercăm să mergem pe calea Domnului. Încercăm să mergem împreună. În seara asta m-am simțit mai mult decât oricând într-o familie, fiindcă, toți împreună, am aplaudat de fapt darul lui Dumnezeu din viața noastră, în atâtea feluri minunate în care El s-a exprimat și în infinite alte feluri prin care El se exprimă prin sărmana noastră natură umană”.
Preasfinția Sa Claudiu s-a oprit și la momentul evanghelic din sâmbăta lui Lazăr, cel înviat de Domnul, prieten al lui Isus, fratele Martei și al Mariei, și a meditat, de asemenea, la însemnătatea Săptămânii Mari și Sfinte a Patimilor Domnului.
A arătat cum, prin tot ceea ce acest timp tainic îl semnifică, iubirea lui Dumnezeu se revarsă peste „oamenii mântuiți în Cristos” și al căror singur merit este acela că „suntem păcătoși iertați și atât” a subliniat Preasfinția sa Claudiu. A spus: „Și nu știm de ce ne iubește Domnul atât de mult ca și pe Lazăr. Dar, în sâmbăta lui Lazăr, astăzi, suntem chemați să ne aducem aminte de această iubire. Și cu atât mai mult să mulțumim lui Dumnezeu, fiindcă nu avem merite, nu putem spune, ne iubește fiindcă am făcut ceva, m-am rugat, am postit, sunt mai bun decât alții… Noi îi mulțumim lui Dumnezeu că ne iubește ca și pe Lazăr, și, ca pe Lazăr ne scoate din mormintele noastre încontinuu. Nu este demnitate mai mare pe acest pământ, nu este bucurie mai mare decât să știi că Domnul te iubește în mod gratuit”. A îndemnat: Dumnezeu „ne iubește pentru a deveni sfinți și sub acest semn al iubirii lui Dumnezeu vă propun să începem Săptămâna Mare, și, de la Săptămâna Mare să pornim în întreaga noastră viață”. Este ceea ce face Isus: de la Botezul în apele Iordanului și până la Calvar, pe Golgota, Isus știe că este iubit de Tatăl, că iubirea Tatălui îl însoțește necontenit. De aceea, sus, pe Cruce, Isus poate spune: „Tată în mâinile Tale îmi pun spiritul meu; în mâinile Tale îmi dau viața mea, fiindcă știu că Tu mă iubești, știu că sunt Fiul Tău preaiubit”. Aceeași iubire ne însoțește mereu și pe noi, a încredințat Preasfințitul Episcop de Cluj-Gherla.
