Apare pe 3 aprilie a.c. în librării ”El Sucesor”, o carte-interviu cu papa Francisc, publicată de jurnalistul Javier Martínez-Brocal, cu amintiri despre regretatul Benedict al XVI-lea. ”Mi-a luat întotdeauna apărarea, nu s-a amestecat niciodată”, afirmă pontiful de origine argentiniană.
"Benedict era un om de o mare blândețe. În anumite momente, unele persoane au profitat de el, poate fără răutate, și i-au limitat mișcările. Din păcate, într-un fel, ei îl încercuiau. Era un om foarte delicat, dar nu era slab, era puternic. Dar cu el însuși era umil și prefera să nu se impună. De aceea a suferit foarte mult". Acestea sunt câteva dintre cuvintele cu care papa Francisc îl amintește pe regretatul său predecesor Benedict al XVI-lea, în cartea-interviu cu jurnalistul Javier Martínez-Brocal ("El Sucesor", Editorial Planeta), care apare miercuri, 3 aprilie a.c., în librării.
"M-a lăsat să cresc", explică Francisc, "și a avut răbdare. Iar dacă nu vedea bine ceva, se gândea de trei sau patru ori înainte de a-mi spune. M-a lăsat să cresc și mi-a dat libertatea de a lua decizii”. Papa a povestit despre relația care l-a legat de pontiful emerit timp de aproape zece ani de viață în Vatican: ”El lăsa libertate, nu intervenea niciodată. Într-o ocazie, când a existat o decizie pe care nu o înțelegea, mi-a cerut explicații într-un mod foarte natural. Mi-a spus: "Uite, nu înțeleg asta, dar decizia este în mâinile tale", i-am explicat motivele și a fost mulțumit". Francisc explică în carte că predecesorul său nu s-a opus niciodată vreunei decizii pe care a luat-o: ”Nu și-a retras niciodată sprijinul față de mine. Poate că era ceva ce nu împărtășea, dar nu a spus niciodată acest lucru”.
De asemenea, papa a amintit circumstanțele în care și-a luat rămas bun de la Benedict al XVI-lea, miercuri, 28 decembrie 2022, când l-a văzut pentru ultima oară în viață: "Benedict zăcea la pat. Era în continuare conștient, dar nu reușea să vorbească. S-a uitat la mine, mi-a strâns mâna, a înțeles ce spuneam, dar nu reușea să articuleze vreun cuvânt. Am stat cu el așa o vreme, privindu-l și ținându-l de mână. Îmi amintesc foarte bine ochii lui limpezi.... I-am spus câteva cuvinte cu afecțiune și l-am binecuvântat. În acest fel ne-am luat rămas bun".
În ceea ce privește continuitatea între pontificate, Francisc a spus: ”Ceea ce văd la ultimii papi... este că fiecare succesor a fost întotdeauna marcat de continuitate, de continuitate și de diferență”, deoarece ”în continuitate fiecare și-a adus carisma personală... întotdeauna există continuitate, nu ruptură”.
Francisc a povestit și un caz concret în care a fost apărat de Benedict al XVI-lea. "Am avut o conversație foarte plăcută cu el când unii cardinali au mers să-l întâlnească surprinși de cuvintele mele despre căsătorie, iar el a fost foarte clar cu ei. Într-o zi au venit la el acasă pentru a-mi face practic un proces și m-au acuzat în fața lui că am promovat căsătoria homosexuală. Benedict nu s-a agitat pentru că știa foarte bine ce gândesc eu. I-a ascultat pe toți, unul câte unul, i-a liniștit și le-a explicat totul. Odată am spus că, din moment ce căsătoria este un sacrament, nu poate fi administrată cuplurilor homosexuale, dar cumva era necesar să se dea o garanție sau o protecție civilă situației pentru aceste persoane. Am spus că în Franța există formula "uniunilor civile", care, la prima vedere, poate fi o opțiune bună, deoarece nu se limitează la căsătorie. De exemplu", m-am gândit eu, "puteți primi trei bătrâne pensionare care au nevoie să împartă serviciile de sănătate, moștenirea, locuința, etc. Am vrut să spun că părea o soluție interesantă. Unii s-au dus să-i spună lui Benedict că spun erezii. El i-a ascultat și, cu multă elevație, i-a ajutat să distingă lucrurile... Le-a spus: "Aceasta nu este o erezie". Cum m-a apărat! Întotdeauna m-a apărat".
Papa a răspuns, de asemenea, la întrebarea jurnalistului cu privire la cărțile publicate în contextul morții papei emerit. Francisc a răspuns: "Mi-au provocat o mare durere: faptul că în ziua înmormântării se publică o carte care m-a dat peste cap, spunând lucruri care nu sunt adevărate, este foarte trist. Bineînțeles că nu mă afectează, în sensul că nu mă condiționează. Dar m-a durut faptul că Benedict a fost folosit. Cartea a fost publicată în ziua înmormântării, iar eu am trăit-o ca pe o lipsă de noblețe și de omenie”.
În fine, papa i-a dezvăluit lui Javier Martínez-Brocal că a dispus deja o revizuire a funeraliilor papale, explicând că priveghiul pentru Benedict al XVI-lea a fost ultimul cu trupul papei fără sicriu și pe un catafalc cu perne. Papii ”ar trebui să fie privegheați și înmormântați ca oricare alt fiu al Bisericii. Cu demnitate, ca orice creștin”.
