”Micii mei prieteni, pentru a ne reînnoi pe noi înșine și pentru a reînnoi lumea, nu este suficient să fim împreună între noi, trebuie să fim uniți cu Isus”: scrie papa Francisc în Mesajul pentru prima Zi mondială a copiilor, care va avea loc la Roma în zilele 25-26 mai 2024.
Cea mai ”tânără” Zi pastorală mondială înființată de papa Francisc, Ziua mondială a copiilor este însoțită de o serie de manifestări care au fost prezentate sâmbătă, 2 martie 2024, la Sala de presă a stadionului ”Olimpico” din Roma. A luat parte, alături de diverși reprezentanți ai instituțiilor bisericești, Gianluigi Buffon, șeful delegației selecționatei naționale de fotbal a Italiei.
Organizată de Departamentul pentru cultură și educație, sub coordonarea părintelui italian franciscan Enzo Fortunato, la prima ediție a acestei manifestări pastoral va lua parte papa Francisc și mii de copii din lumea întreagă.
Vă oferim aici, în traducerea noastră de lucru, mesajul papei Francisc la prima Zi mondială a copiilor, care se va desfășura la Roma în zilele 25-26 mai 204.
MESAJUL SFÂNTULUI PĂRINTE
pentru prima Zi mondială a copiilor
(Roma, 25-26 mai 2024)
Dragi băieți și fetițe,
Se apropie prima voastră Zi mondială, care va avea loc la Roma, pe 25 și 26 mai [2024]. De aceea, m-am gândit să vă trimit un mesaj. Mă bucur că îl veți primi și le mulțumesc tuturor celor care se vor strădui să vi-l aducă.
Îl adresez în primul rând fiecăruia dintre voi în mod personal, ție, dragă fetiță, ție, drag băiețel, pentru că "ești prețios / prețioasă" în ochii lui Dumnezeu (Is 43,4), așa cum ne învață Biblia și după cum Isus ne-a dovedit de atâtea ori.
În același timp, vă trimit acest mesaj tuturor, pentru că sunteți cu toții importanți și pentru că împreună, de aproape și de departe, manifestați dorința fiecăruia dintre noi de a crește și de a se reînnoi. Voi ne reamintiți că suntem cu toții fii și frați și că nimeni nu poate exista fără cineva care să-l aducă pe lume, nici nu poate să crească fără a avea pe alții cărora să le dăruiască iubire și de la care să primească iubire (cf. Scrisoarea enciclică Fratelli tutti, 95).
Așadar, voi toți, copii, bucuria părinților voștri și a familiilor voastre, sunteți de asemenea bucuria omenirii și a Bisericii, în care fiecare dintre voi este ca o verigă dintr-un lanț foarte lung, care se întinde din trecut până în viitor și acoperă întregul pământ. De aceea vă recomand să ascultați întotdeauna cu atenție povestirile celor mari: ale mamelor, taților, bunicilor și străbunicilor voștri! Și, în același timp, să nu-i uităm pe cei dintre voi care, încă atât de mici, se luptă deja cu boala și cu greutățile, în spital sau acasă, pe cei care sunt victime ale războiului și ale violenței, pe cei care suferă de foame și de sete, pe cei care trăiesc pe străzi, pe cei care sunt forțați să fie soldați sau care fug ca refugiați, separați de părinții lor, pe cei care nu pot merge la școală, pe cei care sunt victime ale bandelor criminale, ale drogurilor sau ale altor forme de sclavie, de abuz. Pe scurt, pe toți acei copii a căror copilărie le este și astăzi furată cu brutalitate. Ascultați-i, mai mult, să-i ascultăm, pentru că în suferința lor ei ne vorbesc despre realitate, cu ochii purificați de lacrimi și cu acea dorință tenace de bine care se naște în inima celor care au văzut cu adevărat cât de urât este răul.
Micii mei prieteni, pentru a ne reînnoi pe noi înșine și a reînnoi lumea, nu este suficient să fim împreună între noi: trebuie să fim uniți cu Isus. De la El primim mult curaj: El este mereu aproape, Spiritul său merge înaintea noastră și ne însoțește pe căile lumii. Isus ne spune: "Iată, le fac pe toate noi" (Ap 21,5); acestea sunt cuvintele pe care le-am ales ca temă pentru prima voastră Zi mondială. Aceste cuvinte ne invită să devenim la fel de agili ca niște copii în a înțelege noutatea stimulată de Duhul Sfânt în noi și în jurul nostru. Împreună cu Isus putem visa la o nouă omenire și ne putem angaja pentru o societate care să fie mai fraternă și mai atentă la casa noastră comună, începând cu lucruri simple, cum ar fi să-i salutăm pe ceilalți, să cerem voie, să ne cerem scuze, să spunem mulțumesc. Lumea se transformă în primul rând prin lucruri mici, fără să ne fie rușine să facem doar pași mici. Dimpotrivă, micimea noastră ne amintește că suntem fragili și că avem nevoie unii de alții, ca mădulare ale unui singur trup (cf. Rom 12,5; 1Cor 12,26).
Și mai este ceva. Într-adevăr, dragi copii, singuri nici nu putem fi fericiți, pentru că bucuria crește în măsura în care o împărtășim: ea se naște odată cu recunoștința pentru darurile pe care le-am primit și pe care, la rândul nostru, le împărtășim cu ceilalți. Atunci când ceea ce am primit păstrăm doar pentru noi înșine, sau chiar facem mofturi pentru a obține acest sau acel cadou, uităm de fapt că darul cel mai mare suntem noi înșine, unii pentru alții: noi suntem " cadoul lui Dumnezeu". Celelalte daruri, da, sunt folositoare, dar numai pentru a sta împreună. Dacă nu le folosim pentru acest scop, vom fi mereu nemulțumiți și nu vom fi niciodată mulțumiți.
În schimb, dacă suntem împreună, totul este diferit! Gândiți-vă la prietenii voștri: ce frumos este să fiți împreună cu ei, acasă, la școală, în parohie, la oratoriu, peste tot; să vă jucați, să cântați, să descoperiți lucruri noi, să vă distrați, cu toții împreună, fără să lăsați pe nimeni în urmă. Prietenia este frumoasă și doar în acest fel crește, în împărtășire și iertare, cu răbdare, curaj, imaginație și inventivitate, fără frică și fără prejudecăți.
Iar acum vreau să vă spun un secret important: pentru a fi cu adevărat fericiți trebuie să vă rugați, să vă rugați mult, în fiecare zi, pentru că rugăciunea ne conectează direct cu Dumnezeu, ne umple inima de lumină și căldură și ne ajută să facem totul cu încredere și seninătate. Și Isus s-a rugat mereu la Tatăl. Și știți cum îl numea? În limbajul său îl numea pur și simplu Abbà, ceea ce înseamnă Tată (cf. Mc 14,36). Haideți să o facem și noi! Îl vom simți mereu aproape. Isus însuși ne-a promis acest lucru când a spus: "Unde sunt doi sau trei sunt adunați în numele meu, sunt și eu acolo, în mijlocul lor" (Mt 18,20).
Dragi băieți și fetițe, știți că în luna mai vom fi atât de mulți la Roma, chiar alături de voi, care veți veni din lumea întreagă! De aceea, ca să ne pregătim bine, vă recomand să vă rugați folosind aceleași cuvinte pe care ni le-a învățat Isus: Tatăl nostru. Repetați-l în fiecare dimineață și în fiecare seară, apoi și în familie, cu părinții, frații, surorile și bunicii. Dar nu ca pe o formulă, nu, ci gândindu-vă la cuvintele pe care ni le-a învățat Isus. Isus ne cheamă și ne vrea protagoniști alături de El la această Zi mondială, constructori ai unei lumi noi, mai umane, mai drepte și mai pașnice.
El, care s-a jertfit pe Cruce ca să ne adune pe toți în iubire, El, care a învins moartea și ne-a împăcat cu Tatăl, vrea să continue lucrarea Sa în Biserică, prin intermediul nostru. Gândiți-vă la acest lucru, mai ales aceia dintre voi care vă pregătiți să primiți Prima Împărtășanie.
Preaiubiților, Dumnezeu, care ne iubește dintotdeauna (cf. Ier 1,5), are pentru noi privirea celui mai iubitor tată și a celei mai blânde mame. El nu uită niciodată de noi (cf. Is 49,15) și în fiecare zi ne însoțește și ne reînnoiește cu Spiritul său.
Împreună cu Preasfânta Maria și cu Sfântul Iosif, să ne rugăm cu aceste cuvinte:
Vino, Duhule Sfinte,
arată-ne frumusețea ta oglindită pe chipurile
fetițelor și băieților acestui pământ.
Vino, Isuse,
care pe toate le faci să fie noi,
care ești calea care ne conduce la Tatăl,
vino și rămâi cu noi. Amin.
Roma, Sfântul Ioan de la Lateran, 2 martie 2024
FRANCISC
