Excelențele Voastre,
Doamnelor și Domnilor Deputați,
Propunerea legislativă privind instituirea anului 2025 ca „An Cardinal Iuliu Hossu”, inițiată de distinșii domni deputați Ovidiu-Victor Ganț și Silviu Vexler, reprezintă un act care este susținut și salutat cu bucurie de întreaga Biserică Română Unită cu Roma, Greco-Catolică.
Avem deplina convingere că adoptarea acestei propuneri de către Parlamentul României este însoțită de importante semnificații simbolice, care depășesc dimensiunea confesională și se întrepătrund în fibrele intime ale conștiinței și demnității naționale, ilustrând valorile libertății și ale moralității. Considerăm că fără aceste valori, care pot fi privite ca fundamente pre-politice ale democrației, societatea este mult mai vulnerabilă în fața ideologiilor deviante. Istoria recentă a României ne arată gravitatea dramelor și a suferințelor produse de ideologiile dezumanizante, dar totodată pune în lumină exemple de verticalitate morală care au strălucit prin credință, curaj și umanitate și au rezistat cu eroism asalturilor unui sistem tiran.
Unul dintre aceste modele este Cardinalul Iuliu Hossu, episcopul martir al Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla. Prin întreaga sa viață și activitate, s-a identificat cu destinul Bisericii sale și al poporului român, afirmându-se cu profilul unei personalități excepționale, în care trăsăturile păstorului de suflete se îmbină armonios cu dragostea curată pentru neam și patrie. Citind proclamația Marii Uniri la 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, Cardinalul Hossu a rămas un simbol al unității naționale, pe care ulterior o va promova cu un autentic spirit democratic și pro-european în calitate de senator de drept în Parlamentul României Mari și membru de onoare al Academiei Române.
Fermitatea în credință era însoțită de iubirea față de om, indiferent de apartenența religioasă sau etnică, dovedind, în situații riscante pentru propria persoană și pentru Biserica pe care o păstorea, solidaritate cu cei neîndreptățiți și persecutați. Între anii 1940-1944 i-a susținut pe frații ortodocși, care erau mai puțin numeroși la Cluj-Napoca și totodată a combătut antisemitismul și s-a străduit să îi ajute și pe frații evrei. Pentru acest motiv se află în desfășurare procesul de recunoaștere a ilustrului ierarh ca „Drept între popoare”.
Cardinalul Iuliu Hossu a rămas drept în furtuna persecuției comuniste. Inspirate de modul în care puterea sovietică a desființat Biserica Greco-Catolică din Ucraina, autoritățile comuniste ale Statului Român au folosit imoral toate pârghiile puterii legislative, judecătorești și executive pentru a suprima Biserica Română Unită cu Roma. Prin nerespectarea principiilor fundamentale ale statului de drept, prin încălcarea flagrantă a drepturilor omului, în special a libertății religioase, prin cruzimea violențelor fizice și morale dezlănțuite împotriva ierarhilor, preoților, persoanelor consacrate și laicilor greco-catolici în vederea trecerii la Biserica Ortodoxă Română, scoaterea Bisericii Române Unite cu Roma în afara legii constituie o pată rușinoasă pe imaginea României. Această Biserică românească, cu o contribuție uriașă la formarea conștiinței naționale și a idealului unității naționale, dar incomodă prin comuniunea cu Episcopul Romei, prin verticalitatea morală și prin deschiderea europeană, era răsplătită prin punerea în mormânt! Biserica a rămas însă vie, s-a reorganizat în clandestinitate și a dat o mărturie de credință și de libertate care îmbogățește zestrea de noblețe a poporului român.
Fericitul Iuliu Hossu a respins orice formă de compromis propusă de regimul comunist instaurat de puterea sovietică, rămânând fidel Bisericii Greco-Catolice până în ultima clipă a vieții sale. Papa Francisc, în omilia rostită la Blaj, pe Câmpia Libertății în data de 2 iunie 2019, sublinia că martiriul Cardinalului Iuliu Hossu și a celorlalți șase episcopi, este o moștenire neprețuită nu doar pentru Biserică, ci și pentru poporul român: „În fața persecuției aprige din partea regimului, ei au dat dovadă de o credință și de o iubire exemplare pentru poporul lor. Cu mare curaj și tărie interioară, au acceptat să fie supuși la o dură detenție și la tot felul de cruzimi, decât să renege apartenența la iubita lor Biserică. Acești Păstori, martiri ai credinței, au recâștigat și au lăsat poporului român o prețioasă moștenire pe care o putem sintetiza în două cuvinte: libertate și milostivire”.
Într-adevăr, libertatea lor interioară nu a putut fi anihilată prin privarea de libertate fizică și prin violență, iar credința lor profundă i-a ajutat să învingă nedreptatea prin milostivire și iertare, așa cum mărturisea Iuliu Hossu: „Dumnezeu ne-a trimis în acest întuneric al suferinței pentru ca să dăruim iertarea și a ne ruga pentru convertirea tuturor”.
Societatea românească are astăzi nevoie de valorile întruchipate și trăite de Cardinalul Iuliu iar Statul Român, instituind un an în memoria lui, face un gest nobil de reparație morală și de asumare a trecutului, dar mai ales investește spiritual în prezentul și în viitorul Țării!
În numele Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, Vă rog să primiți cele mai alese gânduri de mulțumire și de recunoștință.
Cu arhierească binecuvântare,
✠ Lucian Card. Mureșan
Arhiepiscop și Mitropolit al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș
Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică
