Coborârea Spiritului Sfânt celebrată în Catedrala episcopală din Cluj-Napoca – chemare la sfințenie
„Astăzi avem bucuria de a sărbători momentul în care noi am devenit Biserică”, a indicat Preasfinția Sa Claudiu, Episcopul de Cluj-Gherla, importanța marii sărbători, în deschiderea cuvântului rostit în Duminica Coborârii Sfântului Spirit, 4 iunie 2023, la Sfânta Liturghie arhierească pe care a celebrat-o în Catedrala „Schimbarea la Față” din Cluj-Napoca. Au concelebrat: pr. Traian Radu Coste-Deak, vicar judecătoresc, pr. Marius Furtună, rector al Seminarului Teologic eparhial, preoți care slujesc la catedrală: pr. Anton Crișan, rector, pr. Daniel Avram și pr. Radu Tălpălariu din curia episcopală, pr. Cristian Langa, pr. Iosif Irimie. Răspunsurile liturgice le-au dat tinerii din Corul „Angeli” al Catedralei, dirijat de prof. Angela David. Celebrarea arhierească a fost dedicată și cinstirii Fericiților Episcopi martiri.
„Noi am devenit Templul lui Dumnezeu, noi am devenit Familia lui Dumnezeu”, a continuat Ierarhul, arătând cum, „cu acest moment al coborârii Spiritului Sfânt comuniunea noastră, a oamenilor, cu Dumnezeu este deplină. Isus se înalță la ceruri purtând trupul nostru și Spiritul Sfânt astăzi se coboară peste apostoli și peste noi toți, și devenim parte a comuniunii Sfintei Treimi, suntem parte din iubirea dintre Tatăl, Fiul și Spiritul sfânt. Am putea spune că este o sărbătoare a comuniunii, fiindcă, după acest moment al coborârii Spiritului Sfânt, nimeni nu mai este străin.”
Preasfinția Sa Claudiu s-a oprit la lecturile acestei duminici – Fapte 2,1-11, Ioan 7,37-53;8,12 – arătând cum, la coborârea Sfântului Spirit toți vorbesc aceeași limbă, deci de acum formează aceeași familie și „nu mai există străin”. Mai mult, tot ceea ce creștinii împlinesc, este prin lumina Spiritului Sfânt pe care Biserica o invocă neîncetat la Sfânta Liturghie și în oficiile de rugăciune. Este lumina prin care își manifestă acțiunea mântuitoare Sfintele Sacramente, lumina în care creștinii trăiesc ca fii ai lui Dumnezeu și frați unii cu alții. A spus: „De aceea, și în anul trecut pastoral, și în anul acesta, am insistat mult asupra faptului că suntem familia lui Dumnezeu și că participăm la ospățul lui Dumnezeu – totul datorită aceste sărbători, a Pogorârii Spiritului Sfânt (…). Ne spune Sfântul Pavel: «noi suntem Temple ale Spiritului Sfânt». Atunci când ne rugăm, El se roagă împreună cu noi și duce rugăciunea noastră înaintea Tatălui și ne dă cuvintele potrivite pentru a ne ruga. (…) Spunea fratele Mihai din Prilog că, dacă vom spune de trei ori rugăciunea «Împărate ceresc», un înger al Domnului va fi lângă noi. Și înțelegem doar prin acest exemplu cât de importantă este aducerea aminte a darului Spiritului Sfânt în viața noastră.”
A arătat apoi că, primind darul Spiritului Sfânt, el trebuie dăruit mai departe, fiindcă, „după aceasta ne recunosc oamenii că suntem creștini, dacă avem acea iubire și comuniune de care ne vorbește Biserica. Evanghelia de astăzi vorbește despre comuniune, acest dar al Spiritului Sfânt, bogăția pe care am primit-o. (…) Înțelegem că atunci când primim darul Spiritului Sfânt trebuie să lăsăm ca din noi Spiritul Sfânt să inunde lumea în care trăim. Aceasta ne spune Isus și ne vorbește despre sete – iar dacă simțim sete de Dumnezeu, dacă dorim să punem în practică darul Spiritului Sfânt, noi devenim la rândul nostru izvoare. De aceea Isus le spune ucenicilor, și nouă: «Voi sunteți lumina lumii»; «Voi sunteți sarea pământului». Așadar, nu doar am primit un dar, ci trebuie să îl împărtășim tuturor. Așa cum Dumnezeu ne-a dăruit, noi să dăruim. Dar, întotdeauna este importantă libertatea noastră…”
Preasfinția Sa Claudiu a exemplificat, citând textul evanghelic, cum fiecare a fost liber să creadă, sau nu, să asculte, sau nu, cuvântul lui Isus. A spus: „Ce se mai întâmplă atunci când darul Spiritului Sfânt este prezent? Vedem când citim felul în care cei care erau rânduiți să îl prindă pe Isus, să îl aresteze: sunt prinși în mod simbolic de cuvântul Lui, de dragostea Lui, de lumina pe care o dăruiește. Atunci când ei se întorc la cei care i-au trimis, aceștia îi întreabă: «De ce nu l-ați prins?» Și spun un lucru extraordinar: «Niciodată un om nu a vorbit ca omul acesta».” S-a oprit și la un alt simbol care se regăsește în textul evanghelic, cuvântul «casă» – fariseii care îl apostrofează pe Nicodim și numesc mulțimea care îl asculta pe Isus «blestemată», «se întorc la casele lor». A arătat: „În momentul coborârii Spiritului Sfânt, noi dobândim o casă. Ce este casa? Este locul în care ne întoarcem de fiecare dată, locul în cale regăsim, sau ne aducem aminte de un părinte, de un tată, de o mamă. Și, fiecare își alege «casa» lui: fariseii se întorc la casa lor și la tatăl lor, care este, așa cum le spune Isus, tatăl minciunilor.” Este o alegere pe care fariseii și mai marii poporului o fac, pentru că „Isus le vorbește și lor, așa cum vorbește tuturor. Isus le propune lumina Sa, darul Spiritului Sfânt, le propune apa vie, le dăruiește Împărăția Cerurilor, dar ei aleg să se întoarcă la «casa» lor”.
A adăugat: «casa» creștinilor este Biserica, „fiindcă, ne spune Sfântul Pavel: noi nu avem corturi stabile, case stabile în această lume, suntem în această lume pentru o perioadă, orice avem în această lume vom abandona. Dar, în schimb, să ne aducem aminte că în Biserică este adevărata casă a noastră, care ne amintește de Ierusalimul ceresc și de Împărăția Cerurilor – locul în care cu adevărat ne vom așeza, locul în care cu adevărat vom avea un Tată, Cel pe care îl rugăm în fiecare zi: «Tatăl nostru care ești în ceruri», acolo vom regăsi o mamă, pe Maica Sfântă.” Iar pentru a-l putea primi și a-l alege zilnic pe Spiritul Sfânt, Preasfinția Sa Claudiu a chemat la încredere în cuvântul lui Dumnezeu – după modelul Sfintei Fecioare Maria -, la comuniune, la un bun discernământ între spiritul acestei lumi și Spiritul Sfânt care vine de la Dumnezeu. A încheiat spunând: „Darul Spiritului Sfânt să ne lumineze pe toți, să ne aducem aminte de Tatăl nostru și de Mama noastră, să ne aducem aminte că suntem cu toții fii și fiice ale lui Dumnezeu pentru veșnicie”.
După Sfânta Liturghie s-a făcut, cum e tradiția de Rusalii, binecuvântarea grâului – simbol al rodniciei – care apoi a fost împărțit credincioșilor care au venit în număr mare să se umple de lumina și de harurile minunate ale Spiritului Sfânt. Mulțumind tuturor pentru participare și rugăciune, la final, Preasfinția Sa Claudiu a amintit despre chemarea la sfințenie după exemplul Episcopilor martiri. A spus: „Noi suntem adevăratele spice pe care Domnul așteaptă să le culeagă și suntem chemați să rodim, fiecare în felul nostru, în lumea aceasta. Astăzi ne aducem aminte și de Episcopii noștri martiri și ei cu adevărat au fost boabe de grâu care au murit în pământ, pentru ca să dea roadă bogată și roada lor suntem noi. Astăzi, în sărbătoarea Coborârii Spiritului Sfânt, ne aducem aminte că sfințenia este un dar și că Episcopii noștri martiri și toți sfinții au fost oameni, ca și noi, care l-au lăsat pe Spiritul Sfânt să lucreze în viețile lor și astfel au fost sfinți de sfințenia Lui. La o astfel de sfințenie suntem chemați și noi. Nu suntem chemați la mediocritate; nu suntem chemați să fim căldicei.”
„Suntem chemați să fim sfinți. Avem toate darurile din Cer pentru acest lucru, pentru această menire a noastră. Am primit la această Sfântă Liturghie Trupul și Sângele Domnului. Am primit darurile binecuvântării Cerului. Așadar, uitându-ne la Episcopii noștri martiri, să nu privim la ei cu nostalgie, ca la niște timpuri minunate pe care noi astăzi nu le mai avem la dispoziție, ci să privim la ei cerându-le să ne ajute să fim cu adevărat urmașii lor: să fim creștini cu adevărat – aceasta înseamnă să fim sfinți.” După acest cuvânt, „Imnul Episcopilor martiri” – care a răsunat la beatificarea lor, în 2 iunie 2019, pe Câmpia Libertății din Blaj – a fost intonat de Corul „Angeli” în Catedrala clujeană acum luminată de razele strălucitoare ale Spiritului, sfânt locaș în care chipurile Fericiților Episcopi, așezate lângă tronul arhieresc din dreapta iconostasului, erau ferestre dinspre și către Cer, revărsând raze spirituale: armonie, comuniune, speranță, pace, rod îmbelșugat de credință în suflete.
