Sute de persoane au participat la pelerinajul greco-catolic de Sfânta Marie Mică de la Cluj. Ei s-au adunat la mănăstirea Congregației Surorilor Maicii Domnului, unde au participat la liturghia oficiată de episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, PS Claudiu Lucian Pop, împreună cu episcopul greco-catolic de București, PS Mihai Frățilă. În cadrul liturghiei, a avut loc și ceremonia de depunere a voturilor temporare pentru 3 ani de către o nouă membră a acestei familii călugărești.
Ceremonia religioasă a fost organizată chiar în anul în care Congregația Surorilor Maicii Domnului serbează un secol de la înființare. Mănăstirea centrală a Congregației a primit, tot în acest an, rangul de Sanctuar Arhiepiscopal Major, adică a devenit unul dintre cele mai importante locuri de cult din întreaga Biserică Română Unită cu Roma, Greco-Catolică.
Congregația Surorilor Maicii Domnului este primul ordin călugăresc catolic creat de români. Ordinul a fost fondat în anul 1921, de către mitropolitul greco-catolic Vasile Suciu. Misiunea inițială a congregației a fost aceea de a avea grijă de orfanii din Primul Război Mondial.
Congregația Surorilor Maicii Domnului a cunoscut o dezvoltare impresionantă în perioada interbelică. Această congregație a activat în domeniul educației, în cel al îngrijirii bolnavilor sau a altor persoane aflate în nevoie.
Surorile Maicii Domnului au dat mărturie de statornicie în credință după instaurarea comunismului. În anul 1948, Biserica Greco-Catolică a fost interzisă. După arestarea tuturor episcopilor români uniți, au fost arestate și 20 de călugărițe, în frunte cu superioara lor generală.
Alte călugărițe au primit domiciliu obligatoriu în mănăstirea ortodoxă Bistrița din județul Vâlcea. În fine, altele au fost răspândite prin toate colțurile țării.
După căderea comunismului, congregația a ieșit din catacombe și și-a reluat misiunea. Azi, Congregația Surorilor Maicii Domnului este prezentă pe teritoriul Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș și pe cel al Eparhiilor de Cluj-Gherla, Maramureș și Oradea.
