(Duminica Orbului)
Dacă ar fi să căutăm câteva similitudini între evanghelia de duminica trecută, ce descrie dialogul dintre Isus și femeia samarineancă, și cea de astăzi, am putea spune în primul rând că este vorba în ambele despre o trecere spirituală de la întuneric la lumină; există deasemenea o întâlnire directă cu Isus, atât a orbului cât și a samarinencei; regăsim și o explicație a Mântuitorului către ucenici, unde suntem și noi incluși; o mărturie a celui vindecat față de semenii lui. În momentul în care lectura sau ascultarea evangheliei se încheie, suntem și noi interpelați și chemați să parcurgem aceleași etape, pentru ca în final, împreună cu femeia samarineancă sau cu orbul de astăzi să îl recunoaștem pe Isus din Nazaret ca și Fiul lui Dumnezeu, ca și Mântuitorul nostru.
Dacă apa era simbolul central al pericopei de duminica trecută, ajutându-ne să trecem de la înțelegerea trupească la cea spirituală de Apă Vie, Evanghelia de astăzi ne ajută să împlinim același pasaj de la lumina pe care o cunoaștem la cea adevărată, ce ne este dăruită de Cristos, Lumina lumii. În aceeași logică, adevărata orbire este cea a fariseilor și împreună cu ei a celor care refuză adevărul.
Este dezarmant plin simplitatea lui, felul în care omul iluminat, vindecat de către Isus, vorbește despre ceea ce a experimentat. Nu încearcă să convingă, ci doar relatează întâlnirea lui cu Dumnezeu. Pentru omul care-l întâlnește pe Dumnezeu lucrurile sunt atât de clare, iar mărturia lui atât de concretă încât rămâne mirat în fața îndârjirii în neîncredere a unor oameni care încearcă să reducă totul la măruntele lor concepte, aruncând afară la propriu și la figurat tot ceea ce nu se potrivește. Mărturia orbului vindecat mă duce cu gândul la cea a sfintei Bernadeta de la Lourdes, în momentul în care duce preotului paroh mesajul Maicii Sfintei . În fața dubiilor acestuia care spune că nu o crede, Sfânta Bernadeta îi răspunde senină că ea a avut doar de transmis un mesaj și de aceea faptul că el crede sau se îndoiește, nu mai e problema ei.
Un om iluminat deranjează fiindcă vădește orbirea și întunericul. Isus ne cheamă sa fim lumina lumii, cu harurile și riscurile inerente. Aceasta este calea lui Cristos, aceasta este menirea Bisericii Lui. Cel vindecat astăzi, este scos afară de către cei puternici, o istorie veche de când lumea a întunericului care încearcă să pună stăpânire pe lumină. Chemarea noastră este aceea de a sta la picioarele Fiului lui Dumnezeu, bogați de cuvintele Lui: non praevalebunt. “Lumina luminează în întuneric şi întunericul nu a cuprins-o”.
PS Claudiu
Episcopul Eparhiei de Cluj-Gherla
Ev Io 9,1-38
Şi trecând Isus, a văzut un om orb din naştere. Şi ucenicii Lui L-au întrebat, zicând: Învăţătorule, cine a păcătuit; acesta sau părinţii lui, de s-a născut orb? Isus a răspuns: Nici el n-a păcătuit, nici părinţii lui, ci ca să se arate în el lucrările lui Dumnezeu. Trebuie să fac, până este ziuă, lucrările Celui ce M-a trimis pe Mine; că vine noaptea, când nimeni nu poate să lucreze. Atât cât sunt în lume, Lumină a lumii sunt. Acestea zicând, a scuipat jos şi a făcut tină din scuipat, şi a uns cu tină ochii orbului. Şi i-a zis: mergi de te spală în scăldătoarea Siloamului (care se tâlcuieşte: trimis). Deci s-a dus şi s-a spălat şi a venit văzând. Iar vecinii şi cei ce-l văzuseră mai înainte că era orb ziceau: Nu este acesta cel ce şedea şi cerşea? Unii ziceau: El este. Alţii ziceau: Nu este el, ci seamănă cu el. Dar acela zicea: Eu sunt. Deci îi ziceau: cum ţi s-au deschis ochii? Acela a răspuns: Omul care se numeşte Isus a făcut tină şi a uns ochii mei; şi mi-a zis: mergi la scăldătoarea Siloamului şi te spală. Deci, ducându-mă şi spălându-mă, am văzut. Zis-au lui: unde este Acela? Şi el a zis: nu ştiu. L-au dus la farisei pe cel ce fusese oarecând orb. Şi era sâmbătă în ziua în care Isus a făcut tină şi i-a deschis ochii. Deci iarăşi îl întrebau şi fariseii cum a văzut. Iar el le-a zis: tină a pus pe ochii mei, şi m-am spălat şi văd.
Deci ziceau unii dintre farisei: Acest om nu este de la Dumnezeu, fiindcă nu ţine sâmbăta. Iar alţii ziceau: Cum poate un om păcătos să facă asemenea minuni? Şi era dezbinare între ei. Au zis deci orbului iarăşi: dar tu ce zici despre El, că ţi-a deschis ochii? Iar el a zis că prooroc este. Dar iudeii n-au crezut despre el că era orb şi a văzut, până ce n-au chemat pe părinţii celui ce vedea. Şi i-au întrebat, zicând: Acesta este fiul vostru, despre care ziceţi că s-a născut orb? Deci cum vede el acum? Au răspuns deci părinţii lui şi au zis: Ştim că acesta este fiul nostru şi că s-a născut orb. Dar cum vede el acum, noi nu ştim; sau cine i-a deschis ochii lui, noi nu ştim. Întrebaţi-l pe el; este în vârstă; va vorbi singur despre sine. Acestea le-au spus părinţii lui, pentru că se temeau de iudei. Căci iudeii puseseră acum la cale că, dacă cineva va mărturisi că El este Cristos, să fie dat afară din sinagogă. De aceea au zis părinţii lui: Este în vârstă; întrebaţi-l pe el. Deci au chemat a doua oară pe omul care fusese orb şi i-au zis: Dă mărire lui Dumnezeu. Noi ştim că Omul Acesta e păcătos. A răspuns deci acela: Dacă este păcătos, nu ştiu. Un lucru ştiu: că fiind orb, acum văd. Deci i-au zis: ce ţi-a făcut? Cum ţi-a deschis ochii? Le-a răspuns: V-am spus acum şi n-aţi auzit? De ce voiţi să auziţi iarăşi? Nu cumva voiţi şi voi să vă faceţi ucenici ai Lui? Şi l-au ocărât şi i-au zis: Tu eşti ucenic al Aceluia, iar noi suntem ucenici ai lui Moise. Noi ştim că Dumnezeu a vorbit lui Moise, iar pe Acesta nu-L ştim de unde este. A răspuns omul şi le-a zis: Tocmai în aceasta stă minunea: că voi nu ştiţi de unde este şi El mi-a deschis ochii. Şi noi ştim că Dumnezeu nu-i ascultă pe păcătoşi; dar de este cineva cinstitor de Dumnezeu şi face voia Lui, pe acesta îl ascultă. Din veac nu s-a auzit să fi deschis cineva ochii unui orb din naştere. De n-ar fi Acesta de la Dumnezeu n-ar putea să facă nimic. Au răspuns şi i-au zis: În păcate te-ai născut tot, şi tu ne înveţi pe noi? Şi l-au dat afară. Şi a auzit Isus că l-au dat afară. Şi, găsindu-l, i-a zis: Crezi tu în Fiul lui Dumnezeu? El a răspuns şi a zis: Dar cine este, Doamne, ca să cred în El? Şi a zis Isus: L-ai şi văzut! Şi Cel ce vorbeşte cu tine Acela este. Iar el a zis: cred, Doamne. Şi s-a închinat Lui.
