Arhiepiscopul Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Cardinalul Lucian Mureșan, a trimis o scrisoare autorităților Statului Român cu privire la recenta demolare a bisericii greco-catolice „Sfânta Treime” din Ungheni, județul Mureș, un lăcaș istoric al românilor ardeleni și un important centru al spiritualității din Transilvania.
Scrisoarea Întâistătătorului Bisericii Greco-Catolice este adresată D-lui Nicolae Ciucă, Prim Ministru al României, D-lui Mircea Abrudean, Șeful Cancelariei Prim Ministrului, D-lui Marian Neacșu, Secretar General al Guvernului și D-lui Florinel-Irinel Frunză, Director cu atribuții de Secretar de Stat în Secretariatul de Stat pentru Culte.
În Scrisoarea adresată autorităților Statului, Preafericitul Card. Lucian Mureșan își exprimă regretul și consternarea pentru lipsa de respect față de Biserica Greco-Catolică și față de memoria istorică a românilor din zonă, prin distrugerea acestui lăcaș de cult, reamintind că au fost ignorate toate demersurile Bisericii Române Unite cu referire la retrocedarea acestuia, fără a se ține cont de soluțiile propuse privind viitorul acestui monument istoric.
În continuare redăm comunicatul de presă oficial:
Arhieparhia Greco-Catolică de Alba Iulia și Făgăraș a luat act, cu mâhnire și durere, de finalizarea „operei” de demolare a bisericii greco-catolice „Sfânta Treime” din Ungheni, un lăcaș istoric al românilor ardeleni și un important centru al spiritualității din Transilvania secolului al XIX-lea.
Biserica Blajului este consternată de lipsa de reacție a autorităților competente, care au ales să ignore toate demersurile Bisericii Române Unite privind retrocedarea lăcașului de cult greco-catolic și au „girat” tacit lucrările de demolare, fără a ține cont de soluțiile propuse de Biserica noastră privind viitorul acestui monument istoric.
Pare de necrezut, dar în România secolului al XXI-lea, într-un spațiu etnic și cultural bogat în tradiții și simboluri, cum e cel transilvănean, asistăm, cu neputință, la dispariția „bisericii sechestrate” de la Ungheni și, implicit, la distrugerea voită a unei părți importante din istoria poporului român.
Biserica din Ungheni, cu hramul Sfânta Treime, a fost construită între anii 1856 şi 1864 de către credincioşii greco-catolici din localitate, fiind unul dintre primele edificii ecleziastice românești ridicate din piatră și cărămidă. Ungheniul a fost în întreg secolul al XVIII-lea cel mai important centru spiritual pentru românii din Scaunul Mureș: între anii 1733 și 1805, reședința Protopopiatului Mureș s-a aflat la Ungheni, la Nirașteu (vechea denumire a localității).
La sfârșitul Marii conflagrații mondiale, Moscova a instalat prin violență în România regimul comunist. Principalul obstacol în calea impunerii regimului comunist a fost Biserica. Atât Biserica Ortodoxă cât și Biserica Greco-Catolică au avut un rol major în păstrarea identității naționale. Dar, în 1948, la recomandarea lui Stalin, Biserica Greco-Catolică a fost interzisă, proprietățile și lăcașele de cult fiind preluate de către Stat și trecute apoi în administrarea Bisericii Ortodoxe. Precum amintea Sfântul Părinte Papa Francisc, în cadrul istoricei Vizite Apostolice în România, pe Câmpia Libertății de la Blaj, pe 2 iunie 2019: „Voi ați suferit din cauza discursurilor și acțiunilor bazate pe discreditare, care duceau până la expulzarea și distrugerea aceluia care nu putea să se apere și reduceau la tăcere vocile disonante”.
După căderea comunismului, Parohia Ortodoxă din Ungheni a început în 1997 lucrările de construcție a unei noi biserici, în jurul celei vechi, greco-catolice. Cu mențiunea că până în anul 2000 lucrările s-au efectuat fără obţinerea avizelor necesare și a autorizaţiei de construcţie. Cazul „bisericii sechestrate” de la Ungheni a generat un val de proteste, atât în țară cât și în străinătate, numeroase sesizări și memorii fiind adresate autorităților Statului român. Dar, ignorând realitatea istorică, lucrările de construcție au continuat, afectând monumentul istoric cu valoare de simbol pentru comunitatea românească. Ba mai mult, prin „consultare populară”, s-a hotărât demolarea vechii biserici.
Mitropolia Blajului a cerut în repetate rânduri retrocedarea vechii biserici şi oprirea lucrărilor de construcție. În cazul în care vechea clădire nu mai corespundea normelor actuale de siguranță, prin reabilitarea ei se avea în vedere crearea unui muzeu al spiritualității românești; mai ales că Ungheniul a dat culturii și Bisericii românești o pleiadă de clerici și oameni de cultură. Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului şi Ministerul Culturii şi Cultelor şi-au dat acordul pentru construirea unei bisericii ortodoxe, dar nu prin demolarea vechii biserici din Ungheni. Noul locaș urma să fie construit în curtea vechii biserici, fără a afecta vechiul monument ecleziastic greco-catolic.
Biserica din Ungheni, prin aplicarea soluției de izolare prin zidire a creat o mare nemulțumire atât în rândul românilor cât și în rândul unor personalități din Uniunea Europeană și de la Vatican. Amintim vizita la Ungheni a Eminenței Sale Card. Kurt Koch, Președintele Consiliului Pontifical pentru promovarea Unității Creștinilor în anul 2013, a Mons. Pascal Gollnisch, Vicarul General al Arhiepiscopului de Paris pentru catolicii orientali din Franța în anul 2017, precum și vizita ÎPS Borys Gudziak, Arhiepiscop și Mitropolit de Philadelphia, SUA, pentru greco-catolicii ucraineni, împreună cu o delegație a Conferinței Episcopilor Americani, în anul 2022. În condițiile în care numeroase parohii românești ortodoxe din Europa au primit în folosință biserici catolice, la Ungheni o biserică era baricadată.
Din păcate, opera începută în anii ’90 s-a desăvârșit în anul 2023, biserica veche, greco-catolică, fiind demolată. Un fapt trist, față de care ne exprimăm regretul, mâhnirea față de lipsa de respect față de Biserica Greco-Catolică, față de memoria istorică a românilor din arealul mureșean.
În fața acestei realități greu de înțeles, rămânem întăriți de cuvintele Mântuitorului: „fericiți cei ce plâng, căci aceia se vor mângâia” (Mt 5,4).
Biroul de presă al Arhieparhiei de Alba-Iulia şi Făgăraş
